Tatal care se trezeste cand isi aude bebelusul plangand, care ii schimba scutecele, il hraneste si-l leagana pana cand adoarme nu "ajuta" mama, ci pur si simplu isi exercita rolul de tata, una dintre cele mai frumoase "meserii" din viata.
De fapt, este curios ca auzim in continuare fraze precum "Sotul meu ma ajuta foarte mult cu fiul nostru" sau "Imi ajut sotia cu copiii." Psihologul Jennifer Delgado spune ca aceste tipuri de fraze, adanc inradacinate in cultura noastra, presupun ca responsabilitatea ingrijirii celor mici apartine mamei si ca tatal trebuie doar sa colaboreze uneori.
Aceasta viziune este acceptata si de institutii. In Spania, de exemplu, femeile au de doua ori mai multe saptamani de concediu de maternitate decat tatii. In Slovenia, tatii au doar 11 zile de concediu, in Belgia 10 zile, in Elvetia doar 3 zile si in Olanda doar 2 zile. In acest fel, se presupune ca sarcina ingrijirii copiilor apartine exclusiv mamei.
Creierul tatei se schimba la nasterea copilului
Stiinta a contribuit la marcarea acestor diferente, deoarece au existat multe studii asupra impactului rolului matern in dezvoltarea copilului si abia acum este important atasamentul fata de tata.
Acum stim ca creierul tatilor se schimba atunci cand se naste copilul. Intr-un studiu realizat la Universitatea din Denver si publicat in revista Social Neuroscience, cercetatorii au analizat creierul a 16 tati la cateva saptamani dupa nasterea bebelusului lor si trei sau patru luni mai tarziu.
Acestia au descoperit ca a existat o crestere a volumului in domenii legate de reglarea emotionala si motivatie, cum ar fi hipotalamusul si amigdala. In plus, parintii care au suferit aceste transformari aveau mai putine sanse sa sufere simptome depresive.
De asemenea, cantitatea de oxitocina, cunoscuta sub numele de hormonul fericirii, care poate fi segregata de un tata care se ocupa de micutul sau, este aceeasi cu cea secretata de mama atunci cand ea isi asuma acest rol.
Figura tatalui este la fel de importanta ca cea a mamei
Un studiu recent realizat la Universitatea din Connecticut si publicat in revista "Personality and Social Psychology Review" a analizat nici mai mult nici mai putin de 10.000 de parinti si copiii lor. Acesti psihologi au descoperit ca atunci cand tatii s-au comportat intr-un mod rece si distant, dezvoltarea copiilor a fost afectata. Este probabil ca micutii sa se simta respinsi si, in consecinta, sa prezinte semne de anxietate si nesiguranta. In plus, probabilitatea ca acestia sa manifeste comportamente agresive a crescut pe masura ce au avansat in varsta.
Acest lucru indica faptul ca legatura pe care copilul o stabileste cu tatal este la fel de importanta pentru dezvoltarea sa psihologica ca cea stabilita cu mama. Prin urmare, tatii nu pot si nu ar trebui sa aiba un rol secundar in educatia celor mici.
Nu conteaza daca mama sau tata are grija de copil
Este important sa lasam in urma diferentele de sex: a fi un tata bun tine de oameni, de dragoste, de acceptare si intelegere. Fiecare membru al cuplului trebuie sa decida distribuirea sarcinilor gospodaresti si ingrijirea copiilor in functie de disponibilitatea acestora, dar tinand cont ca micutii au nevoie de atentia si afectiunea ambilor parinti.
Sa ai grija de un copil intra in sarcina ambilor parinti. Prin urmare, tatii care duc copiii la pediatru, care ii calmeaza atunci cand plang si carora le pasa de dieta lor, nu ajuta mamele, ci pur si simplu isi indeplinesc responsabilitatea si isi exercita paternitatea.
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
.jpg)
