Esti un bun parinte?

De cate ori nu v-ati pus aceasta intrebare? De multe ori, nu-i asa? Acesta este primul pas benefic pe care l-ati facut in viata de parinte. Sa te intrebi daca ai actionat bine in anumite situatii, daca ai luat decizia corecta, sa-ti analizezi reactiile si sa incerci sa te autoevaluezi inseamna ca iti pasa si ti-ai luat rolul in serios.

De cate ori nu v-ati spus ca sunteti o mama rea ori un tata rau, pentru ca sunteti prea duri, ori prea indiferenti cu micutul voastru? Daca nu v-ati gandit la aceste aspect, atunci este cazul, fara insa a va invinovati.

Incercam, inainte de a se naste cel mic, sa ne informam din diverse surse, sa urmam cursuri la "Scoala parintilor", sa ascultam sfaturile membrilor familiei, ori ale prietenilor. Insa, in situatiile cheie, cand trebuie sa actionam corect, astfel incat copilul sa nu sufere exagerat ori sa inteleaga ceea ce ne-a suparat, parca toate aceste informatii ne vin in minte amestecate, ori le uitam de-a dreptul.

Iata cateva sugestii de comportamente pe care le poti adopta pe parcurs si care te vor ajuta sa nu ajungi in situatii limita si sa te intrebi ,,Sunt un parinte bun?’’

Percepe copilul asa cum este el

Nu ii atribui calitati ori defecte pe care nu le are, nu forta anumite comportamente si nu il certa pentru ca nu poate sa realizeze ceva.Accepta-ti copilul asa cum este el, cu progresele, ori cu regresele lui si invata-l sa se dezvolte.

Indeplineste mai intai nevoile lui si apoi dorintele- stabiliti, chiar si impreuna cu copilul, daca varsta ii permite, care sunt prioritatile in satisfacerea trebuintelor si apoi intocmiti o lista de dorinte, incercand sa le faceti chiar un clasament, in ordinea importantei lor.

Nu culpabilizati copilul in exces

Daca ii veti atribui celui mic diverse acuze si il veti considera cauza problemelor dumneavoastra, nu veti face decat sa-i infranati increderea in sine, sa generate frustrari si dezamagiri de ambele parti- si in cazul vostru, cat si al copilului.

Actionati pozitiv, atunci cand copilul greseste

Evitati vorbele de genul "Ti-am spus eu…?". "De cate ori ti-am atras atentia sa nu faci asa…?", "Nu te-am invatat eu ca nu nu este frumos sa faci asa…?", "Treci imediat in camera ta!", etc. adoptati o noua abordare in ceea ce priveste mustrarea. Incercati sa depistati cauza greselii, sa discutati cu copilul si sa gasiti solutii pentru a nu se repeta. Daca il veti cicali, exista posibilitatea ca greseala sa se repete, tocmai pentru a nu va da satisfactie ca ati avut dreptate.

Nu-l  certati, nu-l faceti de rusine ori tipati la copil in prezenta altor persoane, atunci cand acesta a gresit. Discutati acest aspect acasa, ori pe drum, cu calm si dand solutii. Daca il veti "umili" in public, copilul nu se va simti bine si chiar va prinde aversiune/ ura fata de voi.

Pune-te in locul lui

Daca veti incerca sa va dati  seama cum s-a simtit copilul cand l-ati certat, ori nu l-ati bagat in seama, veti reusi sa evitati comportamentele si atitudinile gresite viitoare.

Nu astepta ca cel mic sa indeplineasca visele tale

Multi parinti impun copiilor o anumita meserie, pentru ca ei nu au putut sa-si indeplineasca acest vis. Altii, nu il lasa sa urmeze o anumita scoala sau sport, pentru ca "nu poate", infantilizandu-l. Ghidati-l pe cel mic si nu impuneti. Lasati-l sa aleaga si sprijiniti-l!

Asculta-l pe copil

Chiar daca esti obosit, stresat, incarcat de griji, relaxeaza-te alaturi de cel mic, ascultandu-l ori povestind impreuna.

Nu actiona prin imitatie 

Fiecare copil are propriul sau ritm de dezvoltare si de aceea fiecare parinte trebuie sa adopte propriile metode, potrivite propriului copil. Nu adopta aceiasi pedeapsa pe care a dat-o vecina fiului sau, ori folosind aceleasi vorbe de dojana, pe care le-ai auzit la o alta mamica in parc.

Nu te intreba foarte des daca esti un bun parinte

Daca vei respecta cele de mai sus si multe altele pe care le faci din instinct, de mama sau de tata, nu vei mai fii asa nesigur de calitatile tale de parinte.