De ce unii copii sunt stangaci si de ce nu ar trebui sa iti faci griji pentru asta

Cu doar câteva decenii în urmă, stângacia era considerată o tulburare. Din acest motiv, cei mai mulți părinți au încercat cu orice preț să-și împiedice copiii să folosească mâna stângă pentru a scrie sau pentru a ține un pahar. În virtutea acestei reminiscențe negative moștenite din trecut, acest gest simplu a fost considerat o aberație, iar copiii stângaci au fost discriminați într-o lume de dreptaci până de curând.

Din fericire, odată cu dezvoltarea științei, s-a descoperit că stângacia, caracteristica care distinge 10% din populația lumii, este de fapt o consecință a ceea ce se întâmplă în creierul și măduva spinării noastre în uter.

Ce se întâmplă în creierul dreptacilor și al stângacilor

A fi dreptaci sau stângaci nu este o alegere personală și nici nu este determinată de educație sau cultură, așa cum se credea cândva, ci este un rezultat al lateralizării creierului și al specializării și dominanței emisferelor.

Conectat prin corpul calos, creierul uman este împărțit în două emisfere cerebrale, stânga și dreapta, care sunt specializate în diferite funcții neuronale și cognitive. În general, există o emisferă dominantă care controlează majoritatea acestor funcții în mod instinctiv și automat, dar, în mod interesant, aceasta face acest lucru într-o manieră interfuncțională.

Acest lucru înseamnă că, în cazul copiilor dreptaci, emisfera stângă controlează majoritatea funcțiilor cerebrale, în timp ce la copiii stângaci este invers, adică emisfera dreaptă este de obicei dominantă.

Cu toate acestea, există tot mai multe dovezi care sugerează că la copiii stângaci nu există o dominanță clară a dreptacilor, ci mai degrabă o tendință de interconectare a întregului creier, adică ambele emisfere sunt folosite în mod interschimbabil. Acest lucru ar explica de ce mulți copii stângaci sunt foarte pricepuți în folosirea mâinii drepte, dezvoltând în același timp o mai mare agilitate mentală și un răspuns cognitiv mult mai agil decât copiii dreptaci.

Cu toate acestea, diferențele cerebrale dintre stângaci și dreptaci merg dincolo de dominanța emisferei. Un studiu realizat la Institutul Max Planck de Psiholingvistică și la Institutul Donders din Nijmegen a constatat că în creierul stângacilor există mai multă materie cenușie în zece regiuni specifice ale cortexului cerebral, legate de memoria de lucru, controlul manual, vederea și limbajul. Se știe, de asemenea, că copiii stângaci au o sensibilitate și o creativitate mai mari decât cei dreptaci, reacționând mai rapid, deoarece au anumite zone ale creierului mai dezvoltate.

Totul începe în măduva spinării

Diferențele dintre creierul copiilor dreptaci și cel al copiilor stângaci devin din ce în ce mai evidente pentru știință, dar abia recent a fost descoperită cauza acestor diferențe. Cândva se credea că preferința de a folosi o mână sau alta se află în cortexul motor cerebral, care trimite un semnal către măduva spinării care se transformă în mișcare. Cu toate acestea, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Ruhr din Bochum a aruncat o nouă lumină asupra acestui fenomen, dezvăluind că diferențele din creier responsabile de faptul că un copil este dreptaci sau stângaci încep în uter și sunt legate de formarea măduvei spinării.

După ce au analizat expresia genelor din măduva spinării între a opta și a douăsprezecea săptămână de sarcină, cercetătorii au descoperit unele diferențe în ceea ce privește controlul mișcărilor membrelor. Practic, în acest moment, fetușii au deja o înclinație de a folosi mâna stângă sau dreaptă în uter. De fapt, încă din a 13-a săptămână, ecografiile arată că unii bebeluși sug degetul de la mâna dreaptă, în timp ce alții preferă să sugă cu mâna stângă.

Ceea ce este interesant, însă, este că măduva spinării și cortexul motor nu sunt încă conectate! Acest lucru înseamnă că motivul pentru care copiii sunt stângaci sau dreptaci nu se află de fapt în dezvoltarea creierului, așa cum se credea până de curând, ci are la bază procesul de formare a măduvei spinării.

Cu toate acestea, cauza pentru care responsabilitatea revine măduvei spinării rămâne necunoscută. În timp ce unii experți cred că se poate datora influențelor de mediu care au loc în timpul primelor săptămâni de gestație, alți cercetători cred că ar putea avea legătură cu genetica și ereditatea în dezvoltarea umană.