Parintele perfect nu exista, asa cum nici metoda perfecta de parenting nu exista. Exista, insa, metode de parenting depasite, care poate functionau acum cateva generatii, dar care nu ar trebui sa mai existe in "manualul" parintilor moderni.
Multi parinti sunt tentati sa creada ca daca unele dintre metodele aplicate de parintii lor pentru a-i creste au avut succes, vor fi la fel de eficiente si cu propriii copii. Ei bine, cum societatea este intr-o continua schimbare, mentalitati precum "si cu mine au facut la fel parintii si uite ce bine am ajuns" ar cam trebui sa dispara.
Tipatul la copii nu este doar demodat ci si, au demonstrat specialistii, nociv. Daca parintii au tipat la tine si astfel le recunosteai autoritatea, nu inseamna ca metoda va avea succes si cu copilul tau. Un parenting agresiv poate ca este eficient pe moment, cand copilul se sperie, dar pe termen lung lasa doar cicatrici emotionale. Daca te-ai analiza sincer si obiectiv, ai intelege ca insusi faptul ca tu consideri tipatul sau amenintarile o metoda eficienta de parenting este, de fapt, o trauma pe care o porti cu tine din copilarie, care nu va face decat sa il indeparteze de tine pe copilul tau. Apeleaza, in schimb, la dialog deschis si vei intelege ca frica nu inseamna respect.
Oricat de mult ti-ai dori, nu poti fi si prieten, si parinte pentru copilul tau. Un parinte bun nu este acela care face lucrurile in locul copiilor (teme, proiecte, il ajuta sa chiuleasca o zi de la scoala etc.), ci un parinte care invata copilul ca unele lucruri trebuie sa le faca doar singur in viata, care il invata ca actiunile au consecinte pozitive sau negative. Parintele trebuie sa fie inainte de toate un model pentru copil, nu un complice.
Protejarea copilului de propriile emotii poate sa para o idee buna. Asta poate pentru ca nu ti-ai vazut niciodata parintii plangand sau ingrijorati. Asa ca iti ingropi propriile sentimente in fata propriului copil pentru ca vrei ca el sa te vada perfect, nicidecum vulnerabil. Parintii sunt, insa, super eroi pentru copiii lor chiar si daca ii vad plangand sau tristi. Iar a-ti recunoaste emotiile in fata copilului nu te face vulnerabil in relatia cu el, ci va fi un exemplu despre gestionarea situatiilor de criza.
Cu cat copilul are mai multe activitati extrascolare, cu atat va fi mai performant. Este o teorie in care multi parinti cred, fara a se gandi o secunda cat de important este si timpul liber. Ii inscriem la cursuri, ateliere, programe de dezvoltare, avem grija sa fie mereu cu temele la zi, sa isi stie bine toate lectiile, pentru ca astfel ii pregatim pentru succes. Si totusi nu ne gandim o clipa la faptul ca uneori s-ar putea sa fie prea obositi pentru toate acestea si ca poate ar trebui sa ii intrebam si pe ei ce vor. Suntem atat de preocupati de rezultate, incat nu avem timp sa vedem ca sunt stresati, anxiosi sau surmenati sau ca pur si simplu au chef sa se joace sau sa stea fara sa se gandeasca la tot ceea ce au de facut.
Cum e o zi mai racoroasa, cum imbraci copilul mai gros, ca sa nu raceasca. Pediatrii repeta de cate ori au ocazia ca nu frigul ne imbolnaveste, ci virusurile si bacteriile. Tocmai de aceea, cand imbraci copilul, gandeste-te la cum te-ai simti tu cu atat de multe haine pe tine. Daca imbraci copilul prea gros, corpul lui nu va invata cum sa functioneze optim in raport cu frigul. Apoi, ii limitezi mobilitatea si, in plus, supraincalzirea ar putea provoca febra si, implicit, administrarea inutila de medicamente. Ideal este ca un copil sa poarte un articol vestimentar in plus fata de adulti atunci cand vremea este racoroasa, iar asta ar trebui sa fie suficient.
FOTO: Pixabay
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
