Relatia dintre tata si fiica poate deveni una dintre cele mai importante relatii din viata unei fete. Inca din primele luni de viata, copilul invata din felul in care este privit, ascultat, protejat si tratat ce inseamna siguranta, respectul si increderea.
Un tata nu isi poate proteja fiica de toate dezamagirile, esecurile, respingerile sau situatiile dificile pe care le va intalni. In schimb, o poate ajuta sa isi dezvolte increderea in sine, autonomia, capacitatea de a pune limite si siguranta emotionala de care va avea nevoie pentru a naviga lumea.
De la bebelus pana la adolescenta, nevoile copilului se schimba. La inceput, fiica are nevoie sa simta ca este in siguranta. Mai tarziu, are nevoie sa descopere ca poate face lucruri singura, ca vocea ei conteaza, ca poate gresi fara sa isi piarda valoarea si ca poate vorbi cu tatal ei chiar si atunci cand trece prin situatii dificile.
De ce este importanta relatia tata-fiica?
O relatie apropiata intre tata si fiica nu se construieste prin cadouri scumpe, vacante perfecte sau activitati spectaculoase.
Se construieste in lucrurile mici si repetate:
- felul in care tata asculta;
- disponibilitatea de a vorbi despre emotii;
- timpul petrecut impreuna;
- promisiunile respectate;
- limitele puse cu calm;
- afectiunea exprimata;
- felul in care tata reactioneaza atunci cand copilul greseste;
- respectul pe care il arata fata de mama si fata de alte femei;
- capacitatea de a spune „am gresit” si „imi pare rau”.
Pentru o fata, mesajele repetate de acasa pot contribui la felul in care va ajunge sa se priveasca pe ea insasi si la ceea ce va considera acceptabil in relatiile cu ceilalti.
De aceea, rolul tatalui nu este doar acela de protector.
Este si acela de model, partener de invatare, reper emotional si om de incredere.
Cum cresti o fata increzatoare in sine?
Increderea in sine nu apare atunci cand unui copil i se spune permanent „esti cea mai buna”.
Ea se construieste atunci cand copilul experimenteaza ca poate incerca, poate gresi, poate invata, poate cere ajutor si poate incerca din nou.
Pentru tata, cateva principii sunt esentiale:
Lauda efortul, nu doar rezultatul.
In loc de „Esti foarte desteapta”, poti spune „Ai muncit mult pentru asta”.
Incurajeaza autonomia.
In loc sa rezolvi imediat orice problema, intreaba: „Cum ai vrea sa incerci?”
Accepta emotiile fara sa accepti orice comportament.
O fata poate fi furioasa, trista sau frustrata. Asta nu inseamna ca poate rani pe cineva.
Permite-i sa greseasca.
Un copil care se teme permanent de greseala poate ajunge sa evite provocarile.
Asculta-i opinia.
Chiar daca decizia finala iti apartine, este important sa simta ca punctul ei de vedere este auzit.
0-1 an: Pentru bebelus, tata inseamna siguranta
In primul an de viata, fundatia relatiei este siguranta.
Bebelusul nu are nevoie sa i se explice ce este increderea. Are nevoie sa experimenteze prin interactiuni repetate ca adultul de langa el raspunde nevoilor sale.
Cand tata o ia in brate, o linisteste, ii vorbeste, o priveste si participa la rutina zilnica, fiica lui incepe sa asocieze prezenta lui cu confortul si siguranta.
Ce poate face tata in primul an
- Sa participe la hranire, schimbat, baie si rutina de somn, atunci cand este posibil.
- Sa vorbeasca cu bebelusul chiar daca acesta nu poate raspunde.
- Sa ii zambeasca si sa mentina contact vizual.
- Sa o ia in brate si sa o linisteasca atunci cand plange.
- Sa observe semnalele copilului si sa raspunda nevoilor lui.
- Sa construiasca momente zilnice in care este prezent fara telefon sau alte distrageri.
Nu este nevoie de gesturi spectaculoase.
Prezenta repetata construieste relatia.
1-3 ani: Invata-o „pot sa incerc”
Intre unu si trei ani apare o nevoie puternica de autonomie.
„Eu fac!”
„Singura!”
„Nu!”
Aceste comportamente pot fi obositoare pentru parinti, dar reprezinta si o etapa importanta in dezvoltarea independentei.
Tatal poate transforma momentele obisnuite in oportunitati de invatare.
Daca fiica vrea sa se incalte singura, las-o sa incerce.
Daca vrea sa duca un obiect, las-o, daca este in siguranta.
Daca vrea sa aleaga intre doua variante, ofera-i posibilitatea de a decide.
O formula utila
„Incearca tu prima data. Daca ai nevoie, te ajut.”
Astfel, copilul primeste simultan doua mesaje:
„Am incredere in tine.”
si
„Nu esti singura.”
Aceasta combinatie este importanta pentru dezvoltarea unei persoane autonome, dar capabile sa ceara ajutor.
3-5 ani: Invata-o despre limite si despre propriul corp
Prescolarul poate incepe sa inteleaga concepte simple despre limite personale.
Este un moment bun pentru a normaliza ideea ca fiecare persoana are dreptul sa spuna „nu” anumitor forme de contact fizic.
Daca nu vrea sa imbratiseze o ruda, nu este nevoie sa o fortezi.
Poti spune:
„Nu vrei sa o imbratisezi. E in regula. Poti sa saluti cu mana.”
Asta nu inseamna ca un copil trebuie sa faca intotdeauna ce doreste. Inseamna ca invata diferenta dintre afectiune si obligatie.
La aceasta varsta, tata poate transmite mesaje simple:
- „Corpul tau iti apartine.”
- „Poti sa imi spui daca ceva te face sa te simti inconfortabil.”
- „Poti sa ceri ajutor.”
- „Nu este niciodata vina ta daca un adult se poarta nepotrivit cu tine.”
- „Emotiile sunt permise, dar nu este in regula sa ranesti alte persoane.”
Este important ca aceste discutii sa fie simple, potrivite varstei si lipsite de amenintari sau povesti care sperie copilul.
5-7 ani: Construieste increderea dincolo de frumusete
La aceasta varsta, fetele incep sa primeasca tot mai multe mesaje despre aspectul fizic.
„Ce frumoasa esti!”
„Ce draguta esti!”
„Ce rochita frumoasa!”
Complimentele despre aspect nu sunt gresite. Problema apare atunci cand acestea devin aproape singura forma de validare.
Un tata poate largi imaginea pe care copilul o are despre ea insasi.
Spune-i:
„Imi place cat de curioasa esti.”
„Ai fost foarte curajoasa.”
„Ai avut o idee interesanta.”
„Ai muncit mult.”
„Ai fost atenta la prietena ta.”
„Ai continuat chiar daca a fost greu.”
Astfel, fata invata ca valoarea ei nu sta doar in felul in care arata.
Evita etichetele care limiteaza
Expresii precum „fetele sunt mai cuminti”, „esti prea sensibila”, „nu te comporta ca un baiat” sau „o fata trebuie sa fie draguta” pot transmite copilului ca exista un set rigid de comportamente pe care trebuie sa le respecte.
Mai util este sa o ajuti sa fie curajoasa, respectuoasa, curioasa, responsabila si capabila sa isi exprime opinia, indiferent ca este fata sau baiat.
7-9 ani: Invata-o ca esecul nu o defineste
Scoala aduce primele comparatii serioase.
Un copil poate fi foarte bun la ceva si poate avea dificultati in alt domeniu.
Poate pierde o competitie.
Poate primi o nota mica.
Poate fi exclus dintr-un grup.
Poate avea un conflict cu un prieten.
Reactia tatalui conteaza.
Atunci cand copilul vine acasa dezamagit, nu este intotdeauna nevoie de o solutie imediata.
Uneori are nevoie mai intai sa auda:
„Inteleg de ce esti dezamagita.”
Apoi:
„Vrei sa imi povestesti ce s-a intamplat?”
Si abia dupa aceea:
„Vrei sa ne gandim impreuna ce ai putea face data viitoare?”
Aceasta abordare o ajuta sa inteleaga ca emotiile pot fi tolerate si ca o problema poate fi analizata fara panica.
Invata diferenta dintre „am gresit” si „sunt un esec”
Este una dintre cele mai importante lectii pentru dezvoltarea increderii in sine.
„Am facut o greseala” descrie un comportament.
„Sunt un esec” transforma greseala intr-o eticheta despre propria identitate.
Tatal poate ajuta copilul sa separe cele doua lucruri.
9-11 ani: Ajut-o sa gandeasca pentru ea
La aceasta varsta, opinia colegilor incepe sa devina din ce in ce mai importanta.
Este momentul potrivit pentru conversatii care o ajuta sa isi formeze propriile valori.
In loc sa oferi mereu raspunsul, intreaba:
„Tu ce crezi?”
„Cum ai fi procedat?”
„Ce ti se pare corect?”
„De ce crezi ca persoana respectiva s-a comportat asa?”
„Ce ai face daca prietenii tai ar incerca sa te convinga sa faci ceva ce nu vrei?”
Scopul nu este ca fata sa aiba intotdeauna dreptate.
Scopul este sa invete sa gandeasca, sa argumenteze, sa puna intrebari si sa ia decizii.
11-13 ani: Pubertatea si imaginea corporala
Pubertatea poate aduce o perioada intensa de schimbari.
Corpul se modifica. Apar menstruatia, acneea, modificarile de greutate, cresterea parului corporal si alte transformari.
Pentru unele fete, aceste schimbari pot fi insotite de rusine, anxietate sau comparatii cu alte fete.
Tatal nu trebuie sa dispara din conversatie pentru ca subiectul este „despre fete”.
Poate vorbi cu respect si naturalete despre schimbarile corpului.
Ce poate spune tata
„Corpul tau se schimba pentru ca esti in crestere.”
„Nu este nimic rusinos in aceste schimbari.”
„Nu trebuie sa arati ca altcineva.”
„Daca ai o intrebare, poti sa ma intrebi.”
Este important ca tatal sa evite comentariile ironice despre corpul fiicei, greutatea ei, acneea sau schimbarile specifice pubertatii.
Chiar si o gluma care pare nevinovata pentru adult poate ramane in memoria copilului.
Cum ajuta tata o fata sa aiba o imagine sanatoasa despre corpul ei?
Unul dintre cele mai puternice lucruri pe care le poate face un parinte este sa nu transforme corpul intr-un proiect permanent de reparat.
Evita comentariile frecvente despre:
- kilograme;
- diete;
- „defecte” fizice;
- comparatii cu alte fete;
- cat de slaba sau grasa este o persoana;
- valoarea unei femei in functie de aspect.
In acelasi timp, vorbeste despre corp prin prisma sanatatii, energiei, miscarii si ingrijirii.
Corpul nu trebuie sa fie perfect pentru a merita respect.
13-15 ani: Relatiile, iubirea si presiunea sociala
Adolescenta poate aduce primele relatii romantice.
Pentru un tata, aceasta etapa poate fi dificila emotional.
Poate aparea dorinta de a controla, de a interzice sau de a intimida orice baiat care se apropie de fiica lui.
Dar protectia nu inseamna doar interdictie.
Este mult mai util ca adolescenta sa stie sa recunoasca semnele unei relatii nesanatoase.
Discutati despre:
- respect;
- consimtamant;
- limite personale;
- presiunea de a face lucruri pe care nu le doreste;
- gelozie;
- control;
- manipulare;
- verificarea telefonului;
- izolarea de prieteni;
- presiunea sexuala;
- siguranta online;
- distribuirea imaginilor intime;
- diferenta dintre afectiune si posesivitate.
Nu transforma aceste discutii intr-un interogatoriu.
Profita de situatii din filme, seriale, stiri sau conversatii cotidiene pentru a deschide natural subiectul.
Un mesaj esential pentru adolescenta
„Daca vreodata te afli intr-o situatie dificila, vino la mine. Putem rezolva problema impreuna.”
Adauga, atunci cand este potrivit:
„Chiar daca ai facut o greseala.”
Acest „chiar daca” poate face diferenta intre un copil care cere ajutor si unul care ascunde o problema de teama reactiei parintelui.
15-18 ani: De la control la incredere
Pe masura ce adolescenta se apropie de viata adulta, rolul tatalui se modifica.
La inceput, copilul are nevoie de limite si protectie directa.
Mai tarziu, are nevoie de autonomie supravegheata si apoi de incredere.
Tatal nu trebuie sa renunte la reguli, dar poate incepe sa explice mai mult si sa controleze mai putin.
In loc de:
„Pentru ca asa spun eu.”
poti incerca:
„Regula aceasta exista pentru ca vreau sa fii in siguranta. Hai sa discutam despre ea.”
In loc de:
„Nu ai voie.”
poti intreba:
„Ce riscuri vezi in situatia asta? Cum ai putea sa te protejezi?”
In loc sa rezolvi fiecare problema, intreaba:
„Ce solutii vezi?”
„Care ar fi consecintele fiecarei variante?”
„De ce ai avea nevoie de la mine?”
Aceste conversatii o pregatesc pentru viata adulta.
Invata-ti fiica sa spuna „nu”
Una dintre cele mai importante abilitati pe care o fata le poate invata este capacitatea de a pune limite.
„Nu vreau.”
„Nu imi place.”
„Opreste-te.”
„Nu sunt de acord.”
„Am nevoie de ajutor.”
„Nu ma simt in siguranta.”
Aceste expresii trebuie sa fie normale in familie.
Daca un copil este invatat ca trebuie sa fie mereu „dragut”, „cuminte” si „ascultator”, poate ajunge sa puna nevoile celorlalti inaintea propriei sigurante.
A fi politicoasa este important.
Dar a fi politicoasa nu trebuie sa insemne sa tolerezi lipsa de respect.
Protectie emotionala: ce inseamna, de fapt?
Protectia emotionala nu inseamna sa eviti toate emotiile neplacute ale copilului.
Un copil trebuie sa invete ca tristetea, furia, frustrarea, gelozia si dezamagirea fac parte din viata.
Protectia emotionala inseamna ca are un adult sigur cu care poate vorbi despre aceste emotii.
Un tata poate spune:
„Inteleg ca esti furioasa.”
fara sa spuna:
„Ai voie sa faci orice pentru ca esti furioasa.”
Poate spune:
„Este normal sa fii dezamagita.”
fara sa elimine toate consecintele unei alegeri.
Poate spune:
„Sunt aici.”
fara sa rezolve imediat problema.
Copilul invata astfel ca emotiile nu trebuie negate, dar nici nu trebuie sa controleze fiecare comportament.
Ce invata o fata din felul in care tata se poarta cu mama?
Copiii observa mult mai mult decat credem.
Fiica ta va observa:
Cum vorbesti cu partenera ta.
Cum reactionezi atunci cand esti nervos.
Daca iti ceri scuze.
Daca respecti limitele celuilalt.
Daca faci glume despre femei.
Daca asculti.
Daca imparti responsabilitatile din casa.
Daca poti fi afectuos fara ca afectiunea sa fie conditionata.
Nu este nevoie sa ii tii fiicei tale un discurs despre relatii sanatoase daca, in viata de zi cu zi, ea vede respectul pus in practica.
Modelul personal al tatalui este una dintre cele mai importante lectii pe care copilul le primeste fara sa isi dea seama.
Nu o creste sa fie „o fata cuminte”. Creste-o sa fie un om sigur pe el
Este o diferenta importanta.
O fata „cuminte” poate fi invatata sa nu deranjeze, sa nu contrazica, sa fie placuta si sa nu faca probleme.
O fata increzatoare invata sa fie respectuoasa, dar poate spune „nu”.
Poate sa nu fie de acord.
Poate sa puna intrebari.
Poate sa isi exprime emotiile.
Poate sa recunoasca o greseala.
Poate sa ceara ajutor.
Poate sa plece dintr-o relatie in care nu este respectata.
Poate sa incerce ceva nou.
Poate sa esueze.
Poate sa se ridice.
Cele mai frecvente greseli pe care le pot face tatii
Niciun tata nu reactioneaza perfect de fiecare data. Important este sa observi tiparele si sa incerci sa le corectezi.
1. Protejarea excesiva
Daca incerci sa elimini orice risc, copilul poate avea mai putine ocazii sa invete sa gestioneze singur situatii dificile.
2. Rezolvarea tuturor problemelor
Uneori, ajutorul cel mai bun este o intrebare, nu o solutie.
3. Folosirea fricii ca metoda de protectie
„Lumea este rea” nu este o strategie suficienta de siguranta.
Mai util este sa inveti copilul sa recunoasca riscurile si sa stie ce poate face.
4. Comentariile despre aspect
Chiar si glumele repetate despre greutate, haine, corp sau aspect pot afecta imaginea de sine.
5. Minimalizarea emotiilor
„Nu mai plange.”
„Nu ai de ce sa fii suparata.”
„Esti prea sensibila.”
Aceste replici nu elimina emotia. Doar il invata pe copil sa o ascunda.
6. Confundarea autoritatii cu controlul
Un tata poate avea limite clare si, in acelasi timp, sa fie cald, disponibil si dispus sa asculte.
7. Absenta emotionala
Nu este suficient sa fii prezent fizic in aceeasi casa.
Copilul are nevoie sa simta ca poate ajunge la tine emotional.
10 lucruri pe care un tata le poate face in fiecare saptamana pentru relatia cu fiica lui
Nu ai nevoie de activitati complicate.
Poti:
- Sa aveti o masa impreuna fara telefoane.
- Sa o intrebi ce a fost cel mai bun si cel mai dificil lucru din saptamana.
- Sa faceti o plimbare doar voi doi.
- Sa o lasi sa aleaga o activitate pe care sa o faceti impreuna.
- Sa ii citesti sau sa discutati despre o carte, un film sau un serial.
- Sa o intrebi ce parere are despre un subiect, chiar daca nu exista un raspuns corect.
- Sa ii spui ceva ce apreciezi la ea si care nu are legatura cu aspectul fizic.
- Sa ii ceri parerea intr-o situatie cotidiana.
- Sa faci ceva impreuna cu ea fara sa transformi momentul intr-o lectie.
- Sa ii spui, pur si simplu: „Ma bucur ca esti fiica mea.”
Uneori, cele mai simple momente devin cele mai importante amintiri.
Cel mai important lucru pe care il poate oferi un tata
Poate ca, peste ani, fiica ta nu isi va aminti fiecare sfat pe care i l-ai dat.
Poate nu isi va aminti nici toate regulile.
Dar este foarte posibil sa isi aminteasca cum se simtea in prezenta ta.
Daca putea sa iti spuna adevarul.
Daca putea sa planga.
Daca putea sa nu fie de acord.
Daca putea sa recunoasca o greseala.
Daca putea sa vina la tine atunci cand ii era frica.
Daca stia ca iubirea ta nu dispare atunci cand nu se ridica la nivelul asteptarilor tale.
A creste o fata puternica nu inseamna sa o inveti sa nu aiba nevoie de nimeni.
Inseamna sa o ajuti sa devina un om care se cunoaste, isi respecta limitele, stie sa ceara ajutor, poate lua decizii si nu accepta ca valoarea sa sa fie stabilita de ceilalti.
Iar un tata protector nu este cel care construieste un zid in jurul fiicei sale.
Este cel care o invata, pas cu pas, sa mearga singura prin lume fara sa uite niciodata ca are un loc sigur in care se poate intoarce.
O fata increzatoare nu este o fata care nu se teme niciodata. Este o fata care stie ca frica nu trebuie sa decida in locul ei.
Iar in spatele acestei increderi poate exista, ani la rand, o voce pe care a auzit-o in copilarie:
„Sunt aici. Te ascult. Te iubesc. Ai voie sa fii tu.”