Cauta
Oferit de Sfatul Medicului

Zyloric, compr.

Indicatii:
Zyloric se recomanda pentru a reduce concentratia de urati din fluidele organismului si/sau din urina si pentru a preveni sau pentru a opri depunerea de urati/acid uric. Este indicat in manifestarile clinice determinate de depunerile de urati/acid uric. Acestea sunt artrita gutoasa, depunerile superficiale si/sau prezenta la nivelul aparatului urinar de nisip sau calculi. Aceste manifestari clinice apar in: guta idiopatica, litiaza urica, nefropatia urica acuta, afectiuni neoplazice si mieloproliferative cu rata mare de crestere celulara, in care nivelurile ridicate de urati apar fie spontan, fie dupa tratament citotoxic, anumite probleme enzimatice care duc la o producere prea mare de urati si implica: hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaze, inclusiv sindrom Lesch-Nyhan, glucozo-6-fosfataza, incluzind afectiuni in stocarea de glicogen, sinteza de fosfo-ribozil-pirofosfat, amidotransferaze fosforibozilfosfat, adenin-fosforibozil-transferaze, glutation reductaza, glutamat-dehidrogenaza. Zyloric este indicat pentru tratarea calculilor renali 2, 8-dihydroxiadenina (2, 8-DHA) datorate activitatii deficitare a adenin-fosforibozil-transferazelor. Este indicat de asemenea si in caz de recurenta a calculilor renali micsti din oxalat de calciu, in prezenta hiperuricozuriei, cand regimul cu lichide si alte masuri asemanatoare nu a dat rezultate.

Contraindicatii:
in afara intolerantei la allopurinol, nu s-au inregistrat alte contraindicatii absolute la utilizarea Zyloric.

Precautii:
Zyloric trebuie oprit imediat cand apare o iritatie a pielii sau orice alt semn sau hipersensibilitate. Trebuie redusa doza in caz de disfunctii renale sau hepatice grave. Hiperuricemia asimptomatica per se nu este o indicatie pentru folosirea Zyloric. Modificarile de dieta sau de regim lichidian, pentru tratarea afectiunii secundare, pot imbunatati starea pacientului. Daca alte conditii clinice sugereaza necesitatea folosirii Zyloric, acesta trebuie introdus in doze mici (50-100 mg/zi) pentru a scadea riscul reactiilor adverse si se creste doza doar daca raspunsul nivelului uratilor serici nu este satisfacator. Este nevoie de un plus de atentie daca functiile renale sunt slabe (vezi Disfunctii renale). Zyloric trebuie oprit imediat si permanent la primul semn de intoleranta. Atacurile gutoase acute: Primele faze ale tratamentului cu Zyloric, la fel ca in cazul agentilor uricozurici, pot precipita atacurile de guta sau artrita gutoasa. Deci se recomanda profilactic un antiinflamator adecvat sau colchicina (0,5mg de trei ori pe zi) timp de cel putin o luna. Depunerea de xantine: in conditiile in care rata de aparitie a formatiunilor de urati creste mult (ex: afectiune maligna si tratament al acesteia si sindrom Lesch-Nyhan) concentratia absoluta de xantine in urina poate, in cazuri rare, sa creasca suficient pentru a permite depunerile in tractul urinar. Acest risc trebuie redus la minim, prin hidratare adecvata pentru a atinge dilutia optima a urinei. Impactul calculilor renali de acid uric: Tratamentul adecvat cu Zyloric va duce la dizolvarea calculilor renali mari de acid uric, existind apoi posibilitatea fixarii lor in ureter. Nesiguranta in folosirea Zyloricului este evidenta, desi se utilizeaza de multi ani fara consecinte de imbolnaviri clare. Un studiu pe soareci, primind doze intraperitoneale mari in zilele 10 sau 13 ale sarcinii a evidentiat aparitia de anormalitati la fat, dar studiile extinse cu doze orale mari la soareci, sobolani si iepuri pe parcursul zilelor 8-16 nu au produs nici o anormalitate. Zyloric trebuie folosit in caz de sarcina doar cand nu exista o alternativa sigura si cand boala in sine comporta riscuri pentru mama sau copil. Pe baza datelor de la un singur individ, dupa o singura doza de allopurinol de 300 mg, la 4 ore, s-au evidentiat in laptele mamei oxipurinol (126 mol/litru, 19,2 g/ml), allopurinol (4,4 mol/litru, 0,6 g/ml) si allopurinol riboside (5,6 mol/litru, 1,5 g/ml). Nu exista date despre efectele acestor metaboliti asupra sugarului.

Reactii adverse:
Reactiile adverse asociate cu Zyloric sunt rare, raportat la numarul total de pacienti tratati si majoritatea de natura minora. Incidenta este mai mare in prezenta disfunctiilor renale si/sau hepatice. Reactii cutanate: Sunt reactiile cele mai obisnuite si pot aparea oricand pe durata tratamentului. Pot fi pruritice, maculopapulare, uneori cu aspect solzos, alteori inrosit, rar ca exfolieri. Administrarea Zyloric trebuie intrerupta imediat, daca aceste reactii apar. Dupa recuperare in urma reactiilor slabe, Zyloric poate fi reluat, dupa dorinta, reintrodus in doza mica (e.g. 50 mg/zi) si crescuta treptat. Daca apare iritatie, Zyloric trebuie retras permanent. Hipersensibilitate generalizata: Reactiile la nivelul pielii asociate cu exfolieri, febra, limfadenopatie, artralgie si/sau eozinofilie, asemanatoare cu sindromul Stevens-Johnson si/sau Lyell apar rar. Reactii asociate la nivel vascular si al tesuturilor se pot manifesta in moduri diferite inclusiv hepatita, nefrita interstitiala si, foarte rar, epilepsie. Daca apar astfel de reactii (se poate intampla oricand pe durata tratamentului) Zyloric trebuie intrerupt imediat si definitiv. Corticosteroizii pot fi eficienti in prevenirea lor. Cand apar reactii de hipersensibilitate generalizata, au existat de obicei disfunctii renale si/sau hepatice, in special cand urmarea a fost fatala. Limfadenopatie angioimunoblastica: A fost descrisa rar, in urma biopsiei unei limfadenopatii generalizate. Este reversibila, odata cu retragerea Zyloricului. Hepatita granulomatoasa: Foarte rar s-a observat hepatita granulo-matoasa, in lipsa probelor unei sensibilitati generale. Este reversibila odata ce Zyloric a fost retras. Disfunctii gastrointestinale: in cadrul primelor studii clinice, s-au raportat senzatii de greata si voma. Raportarile urmatoare sugereaza ca aceste reactii nu reprezinta o problema importanta si se pot evita luand Zyloric dupa mese. Foarte rar s-a raportat hematemeza si steatoree. Sistemul limfatic si cel sanguin: S-au primit raportari ocazionale de trombocitopenie, agranulocitoza si anemie aplastica, in special la indivizi cu functia renala dereglata, fiind nevoie de ingrijire speciala la acest grup de pacienti. Diverse: S-au observat uneori urmatoarele: febra, stare generala proasta, astenie, durere de cap, vertij, ataxie, somnolenta, coma, depresie, paralizie, paraestezie, neuropatie, probleme vizuale, cataracta, schimbari de culoare si gust, stomatita, schimbarea tranzitului intestinal, infertilitate, impotenta, emisiuni nocturne, diabet, hiperlipemie, furunculoza, alopecie, decolorarea parului, angina, hipertensiune, edem, uremie, hematurie, ginecomastie.

Actiune:
Allopurinol inhiba xantinoxidaza (XO), enzima care catalizeaza urmatoarea reactie: Hipoxantine XOxantine XOurat/acid uric. Allopurinolul scade formarea de urati in doua moduri: Inhibarea xantinoxidazei reduce cantitatea de hipoxantina si xantina transformata in urat/acid uric; Aceasta actiune are ca rezultat o cantitate mai mare de hipoxantine si xantine pentru reutilizare in cadrul ciclului metabolic al purinelor, ceea ce, in schimb, printr-un mecanism de feedback, scade per total formarea de purine. Deoarece allopurinolul scade formatiile de urati, reduce concentratiile de urat/acid uric atat in fluidele din corp, cat si in urina. Prin contrast, agentii uricozurici, care cresc excretia de urat/acid uric a rinichilor, reduc concentratia de urat in lichidele din corp, dar cresc aceeasi concentratie in urina.. Reducerea concentratiilor de urat in fluidele corpului de catre allopurinol permite mobilizarea si dizolvarea depozitelor de urat de oriunde din corp, zonele cele mai obisnuite fiind la nivelul pielii, oaselor, incheieturilor si tesutului renal interstitial. Deci efectele terapeutice includ: disparitia depunerilor la nivel tegumentar si vindecarea; posibila reducere ca frecventa a atacurilor acute de artrita gutoasa; cresterea mobilitatii incheieturilor; reducerea uratilor ce trebuie excretati de rinichi; prevenirea si tratarea nefropatiei acute cu acid uric si, pe termen lung, riscul redus de dereglare renala datorata uratilor/acidului uric, precum si prevenirea si dizolvarea pietrelor renale de acid uric.

Administrare:
Dozarea trebuie reglata prin monitorizarea concentratiei serice de urati si a nivelurilor de urati/acid uric in urina, la intervale adecvate. Frecventa dozelor: Zyloric poate fi administrat oral o data pe zi dupa masa. in caz ca doza zilnica a depasit 300 mg si se manifesta intoleranta gastrointestinala, este mai potrivit un regim cu doze divizate. Adulti: Afectiuni usoare: 2-10 mg/kg corp/zi sau 100-200 mg/zi. Afectiuni moderate sau severe: 300-600 mg/zi. Afectiuni grave: 700-900 mg/zi. Copii sub 15 ani: 10-20 mg/kg corp/zi. Folosirea la copii este rar indicata, cu exceptia afectiunilor maligne (in special in leucemie) si in cazul anumitor dereglari enzimatice, ca sindromul Lesch-Nyhan. Varstnici: in absenta datelor specifice, trebuie folosita doza cea mai mica ce ofera reducerea satisfacatoare a uratilor. Atentie deosebita trebuie acordata dozelor in caz de afectiuni renale si in cazurile prevazute la Precautii. Afectiune renala: Deoarece alopurinolul si metabolitii sai sunt excretati prin rinichi, dereglarea functiilor renale poate duce la o retentie a medicamentului sau/si a metabolitilor sai, cu prelungirea consecutiva a timpilor de injumatatire plasmatica. in cazul aparitiei disfunctiilor renale, trebuie serios considerata inceperea tratamentului cu o doza maxima de 100 mg/zi si cresterea ei numai daca raspunsul uratilor serici si/sau urinari este nesatisfacator. in insuficienta renala grava, poate fi indicata folosirea a mai putin de 100 mg/zi sau folosirea de doze unice de 100 mg la intervale mai mari de o zi. Schemele alternative bazate pe clearanceul creatininei sunt nesatisfacatoare, datorita impreciziei valorilor clearanceului scazut. Daca este posibila monitorizarea concentratiilor de oxipurinol in plasma, doza trebuie reglata pentru a mentine aceste concentratii sub 100 mol/litru (15,2 mg/ml). Dializa renala: Allopurinolul si metabolitii sai sunt inlaturati prin dializa renala. Daca dializa este necesara de 2 sau 3 ori pe saptamina, este bine sa se considere o schema alternativa de dozare de 300-400 mg Zyloric imediat dupa fiecare dializa, fara nici una intermediara. Conditii cu fluctuatie mare a uratilor, ex. neoplazie, sindrom Lesch-Nyhan: Este bine sa se corecteze hiperuricemia si/sau hiperuricozuria existente cu Zyloric inainte de a incepe tratament citotoxic. Este important sa se asigure hidratarea adecvata pentru a mentine diureza optima si pentru a incepe alcalinizarea urinii, pentru a creste solubilitatea acidului uric/uratilor urinari. Dozarea Zyloric trebuie facuta la nivelul cel mai scazut. Daca functiile renale au fost compromise de nefropatia uratilor sau de alta afectiune, trebuie urmate indicatiile de mai sus, de la Afectiuni renale. Aceste etape pot reduce riscul depunerii de xantine sau/si oxipurinol care complica starea clinica

< Inapoi la dictionar

Cauta un termen medical care incepe cu litera:

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z