Indicatii:
Epilepsie majora, crize focale corticale si unele cazuri de epilepsie psihomotorie; migrena, nevralgie de trigemen si gloso-faringian, alte algii rezistente la analgezicele obisnuite; aritmii digitalice, tahicardii paroxistice, boala Bouveret.

Contraindicatii:
Alergie sau intoleranta la fenitoina, leucopenie si anemie marcata, bloc atrio-ventricular de gradul II si III; prudenta la hepatici, renali, in insuficienta cardiaca, in insuficienta respiratorie, la bolnavii cu accidente cerebro-vasculare in antecedente, la cei care primesc hormoni tiroidieni; se evita sau prudenta in primul trimestru de sarcina. Prudenta si doze mici cand se asociaza cu anticoagulante cumarinice, disulfiram, izoniazida, cloramfenicol, sultiam, fenilbuta-zona, etosuximid, trimetadiona, metilfenidat, acid acetilsalicilic (cresc nivelul plasmatic al fenitoinei cu risc sporit de reactii toxice); asocierea cu IMAO si toxicele hematopoietice este contraindicata; poate diminua eficacitatea digitoxinei, hidrocortizonului si asocia-tiilor estro-progestative.

Reactii adverse:
Anorexie, greata, voma, epigastralgii, gingivita hipertrofica, hirsutism si acnee (la femei tinere), eruptii alergice, foarte rar sindroame de tip colagenoza, Stevens-Johnson, lupus eritematos diseminat, icter colestatic, necroza hepatica, hiper-glicemie, osteomalacie (prin deficit de vitamina D), hemoragii la nou-nascut (prin deficit de vitamina K), leucopenie, agranulocitoza, trombocitopenie, anemie aplastica sau megaloblastica (prin deficit de acid folic), limfadenopatie. Oprirea brusca a tratamentului la epileptici poate declansa o stare de rau epileptic. Supradozarea pro-voaca agitatie sau somnolenta, cefalee, vertij, nistagmus, diplopie. in general, reactiile adverse sunt frecvente, uneori grave; este necesar controlul hematologic periodic.

Actiune:
Anticonvulsivant-antiepileptic; antimigrenos, analgezic; antiaritmic cardiac, poate suprima focarele de automatism ectopic si procesul de reintrare, fara sa deprime conducerea atrio-ventriculara.

Administrare:
in epilepsie: adulti: initial 100 mg de 2 ori/zi, se creste progresiv, in functie de starea clinica, doza eficace obis-nuita fiind de 200-400 mg/zi (intr-o singura priza pe nemancate, iar in caz de iritatie gastrica, in 2 prize, dupa mese); copii: 3-10 mg/kg corp/zi, sau 50-200 mg/zi, dupa varsta. Pentru tratamentul nevral-giilor: 100 mg de 3-4 ori/zi. Ca antiaritmic: doza de intretinere este de 100 mg/zi de 3-4 ori.