Lezare a ligamentelor unei articulatii fara deplasarea suprafetelor articulare. Entorsele sunt provocate de o miscare brusca a articulatiei care o face sa depaseasca amplitudinile sale normale. Se pot distinge entorsele benigne de entorsele grave.
- Entorsele benigne, denumite popular scrantituri, corespund unei intinderi violente a ligamentelor articulare, dar fara o ruptura reala si fara smulgerea acestora. La examinarea clinica, articulatia este uneori foarte dureroasa si umflata, dar ea permite miscari normale. Radiografia este normala. Tratamentul consta in punerea unui bandaj de contentie (strapping) sau a unei atele pentru o durata de 2 pana la 3 saptamani, uneori chiar un gips daca articulatia este foarte dureroasa (glezna, de exemplu).
- Entorsele grave sunt caracterizate printr-o ruptura sau smulgere ligamentara antrenand miscari anormal de ample la nivelul articulatiei. La examenul clinic, articulatia se prezinta dureroasa si umflata, dar uneori nu mai mult decat in cazul unei entorse benigne. Deci se impune radiografia pentru a detecta entorse care pot antrena sechele: dureri persistente, intepenire, instabilitate si fragilitate cronica a regiunii in cauza. O imobilizare timp de mai multe saptamani poate fi suficienta, dar adesea este necesara o interventie chirurgicala: ea consta fie in a repara ligamentul smuls, fie in a realiza un transplant ligamentar. In toate cazurile, este necesara o reeducare adecvata pana la recuperarea completa.
Practicarea unor sporturi (tenis, fotbal, baschet) expune in mod deosebit articulatiile, mai ales genunchiul si glezna, la producerea unei entorse. In plus, oboseala si supraantrenamentul sunt factori favorizanti. Prevenirea consta in respectarea incalzirii inaintea oricarei activitati sportive si in purtarea de bandaje elastice pe articulatiile amenintate.
Sinonim: entorsa.