Punerea la dispozitie a uneia sau mai multor parti ale corpului unei persoane, de catre ea insasi sau de catre cei apropiati, in vederea unei transplantari pe o alta persoana a organului sau organelor diferite. Donatorul poate fi in viata sau in stare de moarte cerebrala. Consimtamantul explicit si clar al donatorului in viata este indispensabil in prealabil prelevarii si transplantarii unui rinichi sau de maduva osoasa in beneficiul unei rude apropiate care necesita o grefa.

O prelevare de organ de la o persoana in stare de moarte cerebrala se face, in general, cu acordul celor apropiati sau al familiei, si doar daca donatorul nu si-a exprimat in scris refuzul pe cand era in viata. Organele prelevate in acest caz pot fi inima, plamanii, ficatul, pancreasul, rinichii si comeea. Pentru a proceda la operatie, vitalitatea organelor prelevate trebuie pastrata, adica inima donatorului inca sa bata, iar plamanii sa fie ventilati cu un aparat de respiratie artificiala. Organele donatorului trebuie, de altfel, sa apartina aceluiasi grup tisular (sau grup HLA) ca si organele primitorului. Aceasta ultima precautie vizeaza evitarea fenomenelor de respingere. Prelevarile se fac, in general, de la subiecti tineri, victime ale accidentelor pe caile publice, ceea ce creste probabilitatea de prelevare a unor organe sanatoase.