Tumora benigna care se dezvolta pe seama arahnoidei, foita medie a meningelor (invelisurile sistemului nervos central).
Un meningiom survine, de obicei, intre 20 si 60 ani si formeaza o tumora bine delimitata, prinsa de duramater (foita de suprafata a meningelor); el impinge tesutul nervos subiacent fara sa-l invadeze. Evolutia este foarte lenta si se intinde pe multe luni, chiar pe ani.
Daca este in craniu, meningiomul provoaca semne specifice pentru locul in care se gaseste (de exemplu, o paralizie), insotite de dureri de cap, varsaturi si crize de epilepsie. Daca se afla in coloana vertebrala, el provoaca o compresie a maduvei spinarii: durere, paralizie, abolirea sensibilitatii intr-o regiune a corpului.
Tratamentul consta in scoaterea chirurgicala a tumorii daca aceasta este posibil. In caz contrar, simptomele sunt corectate prin administrarea de antiemetice si de antiepileptice.