Examen al ochiului, destinat sa inregistreze potentialul de repaus (activitatea electrica de baza, in absenta stimularii) al acestui organ in timpul miscarilor oculare.
Electrooculografia permite confirmarea diagnosticului numeroaselor afectiuni retiniene (mai precis, ale epiteliului pigmentar), constitutionale (chist, degenerescenta tapetoretiniana) sau dobandite (epitelita retiniana sau atingere toxica provocata de unele antipaludice de sinteza).

Tehnica si efecte secundare - Se dispun mai intai 4 electrozi pe piele, de fiecare parte a ochilor. Intr-o camera in care intensitatea luminoasa variaza, pacientul trebuie apoi sa efectueze miscari de "du-te vino" ale ochilor intre doua puncte de lumina rosie. Activitatile electrice captate sunt amplificate de un ordinator, care le inregistreaza si le traduce pe un grafic numit electrooculograma. Electrooculografia este un examen absolut deloc dureros, care nu este insotit de vreun efect secundar.