Progresele medicale si evolutia conditiei femeii au transformat experienta sarcinii, care este din ce in ce mai mult un act ales si dorit. Totusi, ea constituie inca obiectul unor temeri nelamurite. Unele dintre ele au o origine personala, trezirea conflictelor infantile (descoperirea sexualitatii, conflictele oedipiene); altele sunt legate de imprejurari (schimbarea ritmului vietii, atitudinea viitorului tata, nelinistea profesionala, problemele materiale si morale puse de nastere, de exemplu).
La inceput, femeia gravida se simte mai vulnerabila pe plan afectiv: nevoia de protectie, cautarea multumirii, dependenta de anturaj, "pofte" alimentare. Aceasta stare insoteste tulburarile din primul trimestru (greturi, varsaturi, vertije, nervozitate, oboseala, insomnie), modalitati de expresie emotionala care dispar de cele mai multe ori de indata ce copilul incepe sa miste. Totusi, ele pot persista sau se pot agrava (varsaturi incoirijbile), antrenand o deshidratare si o slabire care necesita un tratament medical si psihologic si uneori chiar o spitalizare.
O buna evolutie a sarcinii depinde, de asemenea, de legatura care uneste cuplul. Contrar temerilor unui mare numar de femei gravide, transformarea corpului lor nu micsoreaza cu nimic atractia sexuala. Incepand din luna a 7-a, raporturile sexuale necesita o anumita prudenta, daca nu chiar abstinenta completa. In aceasta privinta este necesar avizul medicului.