Interdictia totala a copiilor cu varsta sub 13 ani pe retelele sociale si acces limitat pentru cei intre 13 si 15 ani

Interdictia totala a copiilor cu varsta sub 13 ani pe retelele sociale si acces limitat pentru cei intre 13 si 15 ani, precum si sanctiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de catre minori fara verificare si introducerea obligatorie in curriculum a educatiei digitale si sigurantei online

Pozitia Organizatiei Salvati Copiii Romania

Bucuresti, 6 februarie 2026: Accesul necontrolat al copiilor la retelele sociale este una dintre cele mai mari provocari actuale pentru protejarea drepturilor copilului. In lipsa unui cadru legislativ adecvat si a unor mecanisme eficiente de aplicare, generatiile digitale din Romania sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sanatatii mintale, al securitatii si al dezvoltarii lor armonioase. Astfel, Salvati Copiii Romania recomanda masuri legislative si administrative urgente, coerente, structurate pentru interdictia totala si fara exceptii a accesului la retelele de socializare pentru copiii sub 13 ani si acces conditionat pentru copiii intre 13 si 15 ani, doar cu acordul explicit al parintilor. Totodata, sunt necesare sanctiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de catre minori fara verificare si introducerea obligatorie in curriculum a educatiei digitale si sigurantei online.

 

CONTEXT: Studiul realizat de Salvati Copiii in decembrie 2025 releva ca retelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu varste de 12–14 ani, iar peste o treime dintre acestia mentin profiluri publice, accesibile oricarui utilizator. Conform studiului Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 2024, peste 22% dintre copiii romani cu varste intre 11 si 15 ani manifesta simptome de sevraj psihologic la intreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalarii dependentei. Meta-analizele publicate in perioada 2022–2025 evidentiaza corelatii consistente intre utilizarea problematica a retelelor sociale si indicatori negativi de sanatate mintala: simptome depresive, anxietate, tulburari de somn, dificultati de concentrare si, in cazurile severe, comportamente de autovatamare. Studiile longitudinale recente demonstreaza ca utilizarea adictiva este asociata cu un risc de peste doua ori mai mare de ideatie si comportament suicidar.

In anul 2025, linia de raportare operata de Salvati Copiii Romania in cadrul programului Ora de Net a inregistrat peste 53.000 de raportari de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Conform datelor europene, intre 80 si 90% dintre cele 60 de milioane de materiale de acest tip (84% in Romania) sunt generate de copiii insisi. Vorbim despre imagini si videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau in necunoastere a consecintelor, care ajung sa circule in retelele de exploatare. De asemenea, nu trebuie sa ignoram vulnerabilitatile reale, in sensul ca, in absenta oricarei restrictii, copiii defavorizati (din mediul rural, care au abandonat scoala ori care traiesc in familii afectate de saracie si excluziune sociala) pot deveni tinte mai usoare ale riscurilor create de folosirea retelelor sociale.

O problema conexa este legata de jocurile video online care permit comunicarea libera intre jucatori (prin chat text sau audio). Desi aceste jocuri pot fi distractive, ele expun copiii la riscuri similare retelelor sociale, prin solicitari de imagini abuzive. De asemenea, jocurile video au mecanisme de atragere a atentiei (notificari, recompense virtuale etc.) care pot amplifica dependenta digitala. Este nevoie deci de reglementari si masuri de siguranta specifice si pentru mediul jocurilor online.

Aceste cifre alarmante arata ca expunerea necontrolata a copiilor la mediul online produce efecte negative concrete asupra securitatii si sanatatii lor. Concluziile obtinute din aceste date arata necesitatea ca statul si societatea sa intervina cu solutii in beneficiul copiilor. in acest context, Salvati Copiii Romania considera ca sunt necesare masuri legislative si administrative urgente, coerente, structurate pe urmatoarele directii:

1. Interdictie totala si fara exceptii a accesului la retelele de socializare pentru copiii sub 13 ani

Pragul de 13 ani trebuie sa devina efectiv prin implementarea unor sisteme reale de verificare. Casetele de bifare prin care copiii isi declara singuri varsta sunt ineficiente si usor de eludat. Interdictia trebuie insotita de sisteme reale de verificare a varstei (cum sunt cele bazate pe acte de identitate, analiza biometrica, „portofele” de identitate digitala - digital identity wallets) implementate de platforme sub supravegherea autoritatilor.

2. Acces conditionat pentru copiii intre 13 si 15 ani, doar cu acordul explicit al parintilor

Pentru aceasta categorie de varsta, propunem un sistem de acces conditionat, inspirat din modelul aflat in dezbatere in Danemarca. Propunem o aplicatie nationala pentru verificarea varstei si instrumente de control parental pentru parinti, care sa le permita validarea eligibilitatii copiilor pe o platforma guvernamentala. Autoritatile trebuie sa dezvolte si sa puna la dispozitia familiilor instrumente functionale de control parental, cu presetari legate de timpul zilnic de acces al copiilor (specialistii recomanda maximum o ora/zi) si aplicatii de verificare a eligibilitatii in functie de varsta.

3. Sanctiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de catre minori fara verificare

Companiile care opereaza retele de socializare trebuie responsabilizate pentru neindeplinirea obligatiilor de a verifica varsta utilizatorilor. Cadrul legislativ trebuie sa prevada sanctiuni proportionale pentru platformele care permit crearea de conturi de catre minori fara verificare electronica a identitatii si fara validarea explicita din partea parintilor. Aceasta responsabilizare trebuie sa vizeze si permiterea accesului minorilor la continut inadecvat, inclusiv reclame pentru jocuri de noroc sau continut violent.

4. Introducerea obligatorie in curriculum a educatiei digitale si sigurantei online

Introducerea obligatorie a modulelor de educatie media si siguranta online in programul scolar este o conditie esentiala pentru dezvoltarea rezilientei digitale a copiilor. Aceste module, adaptate varstei si incluzand componente de invatare socio-emotionala, pot fi dezvoltate pe baza expertizei existente in cadrul programului Ora de Net, implementat de Salvati Copiii Romania, care ofera un model validat. Save the Children International recomanda includerea obligatorie a abilitatilor digitale si a alfabetizarii media in curricula scolara, precum si oferirea de ghiduri accesibile parintilor pentru a le spori competentele digitale. Formarea profesorilor de informatica, educatie civica si alte discipline relevante in domeniul riscurilor digitale si al dezinformarii este, de asemenea, necesara. Conform datelor Eurostat, doar aproximativ 28% dintre cetatenii romani detin competente digitale de baza, ceea ce subliniaza urgenta acestor masuri educationale.

5. Crearea de alternative offline atractive si accesibile pentru toti copiii

Dependenta de ecrane nu poate fi combatuta doar prin restrictii, ci si prin oferte reale de socializare si dezvoltare in lumea fizica. Investitiile in activitati extracurriculare accesibile, cluburi educationale, terenuri pentru practicarea sporturilor, spatii comunitare deschise (precum centrele de zi), programe sociale de interes pentru copii si adolescenti etc., trebuie sa completeze strategiile si planurile de actiune de educatie online. Specialistii Salvati Copiii fac observatia ca un copil petrece peste 40-50 de ore pe saptamana in fata ecranelor, mai mult decat un adult la munca, subliniind astfel necesitatea crearii de activitati sociale si recreative atractive in lumea reala.

6. Asumarea de catre Guvern a rolului de supraveghetor al pietei online si colaborarea cu industria tehnologica

Guvernul trebuie sa isi asume rolul de reglementator al pietei digitale in ceea ce priveste protectia minorilor. Aceasta implica certificarea platformelor care respecta standardele de siguranta si sanctionarea celor care nu le indeplinesc. Sub coordonarea Comisiei Europene, colaborarea cu companiile tehnologice trebuie sa vizeze implementarea unor caracteristici implicite de siguranta prin operationalizarea conceptului de Safety by Design care presupune:

• metode de verificare a varstei cat mai putin invazive,

• interfata adaptata varstei utilizatorului,

• limitatoare de timp in accesarea social media,

• restrictionarea notificarilor in anumite intervale orare,

• reducerea vizibilitatii numarului de like-uri sau vizualizari la copiii sub 15 ani,

• control parental integrat (cu avantajul blocarii automate a accesului la continut ilegal si al prevenirii instalarii altor programe cu risc pentru siguranta copiilor),

• sisteme de raportare a abuzului cu un singur click,

• detectarea proactiva a continutului ilegal,

• conturi private automate pentru utilizatorii sub 18 ani,

• confirmarea prietenilor de catre parinti in cazul conturilor acceptate pentru copiii intre 13 si 15 ani,

• eliminarea algoritmilor care maximizeaza dependenta sau care imping copiii catre continut toxic (diete extreme, violenta extrema, pornografie, auto-vatamare sau ideologii radicale).

Salvati Copiii Romania considera ca protectia copiilor in mediul digital este o obligatie a statului, derivata din angajamentele asumate prin ratificarea Conventiei ONU cu privire la Drepturile Copilului. Masurile propuse nu sunt de natura sa restrictioneze libertatile fundamentale ale copilului, ci sa asigure un echilibru intre dreptul la informare si dreptul la protectie, in interesul superior al copilului, si o tranzitie adecvata de la interdictie (sub 13 ani) la acces limitat (13-15 ani) si, in final, la acces aflat in responsabilitatea adolescentilor (16-18 ani).

Solicitam Guvernului sa acorde prioritate acestui proiect de lege si sa initieze, in regim de urgenta, cu colaborarea specialistilor si a organizatiilor neguvernamentale care au dovedit expertiza in acest domeniu, un proces legislativ si administrativ necesar pentru implementarea unui cadru eficient de protectie. Experienta altor state europene demonstreaza ca aceste masuri sunt fezabile si necesare, iar copiii din Romania au dreptul la aceeasi protectie.

 

Ce spun studiile cu privire la legatura dintre utilizarea retelelor sociale si sanatatea mintala a copiilor

Conform studiului OMS din 2024¹, realitatea digitala a copiilor romani cu varste intre 11 si 15 ani reflecta o vulnerabilitate critica: peste 22% dintre acestia prezinta simptome de sevraj psihologic in momentul in care accesul la telefon este intrerupt. Aceasta stare de suferinta emotionala arata ca vorbim despre o dependenta profunda, transformand dispozitivul dintr-un instrument de comunicare intr-o necesitate vitala pentru echilibrul lor intern. Avertismentul studiului era exprimat prin concluzia ca oferind copiilor o „cheie digitala de gat” fara o supraveghere adecvata, acestia sunt practic abandonati intr-un spatiu virtual complex pentru care nu sunt pregatiti emotional, lasandu-i expusi riscurilor de adictie si izolarii de lumea reala.

O analiza care combina rezultatele din 18 studii independente,² publicata in 2022, evidentiaza o legatura intre utilizarea problematica a retelelor sociale si degradarea sanatatii mintale la adolescenti, raportand corelatii moderate pentru simptomele depresive (r=0,27) si mai ridicate pentru anxietate (r=0,34). Aceste rezultate sugereaza ca, pe masura ce comportamentul online devine compulsiv, riscul de a dezvolta tulburari afective creste proportional.

O alta meta-analiza realizata in 2022 in contextul pandemiei distinge clar intre utilizarea generala si cea patologica. in timp ce simpla utilizare a mediului digital se coreleaza nesemnificativ cu starea de disconfort generala, utilizarea adictiva (specifica accesarii retelelor sociale de tip Tik-Tok) prezinta o corelatie mult mai puternica cu indicatorii negativi de sanatate mentala (r=0,43).³ Acesti indicatori includ depresia si anxietatea, sentimentul de singuratate, tulburari ale somnului si simptome fizice cauzate de stres, iritabilitate, dificultati de atentie, simptome obsesiv-compulsive, precum frica de a nu pierde ceva important (FOMO – Fear Of Missing Out).

Studiul national realizat in Norvegia, in 2023, pe un esantion de peste 37.000 de copii respondenti (13-17 ani)⁴ a investigat legatura dintre timpul petrecut pe retelele sociale si comportamentele de autovatamare in randul adolescentilor, punand in evidenta faptul ca riscul de autovatamare este semnificativ mai ridicat in randul copiilor care folosesc intensiv aceste retele, in special la cei care depasesc pragul de 3 ore zilnic pe aceste platforme.

Un studiu longitudinal publicat in 2025 a urmarit aproape 12.000 de copii din Statele Unite timp de trei ani, incepand de la varsta de 9–10 ani.⁵ Cercetatorii au descoperit ca atunci cand copiii petreceau mai mult timp pe retelele sociale decat de obicei (de la aprox. 10 minute pe zi la 9 ani la o ora si 13 minute la 13 ani), s-au semnalat pana la 35% mai multe simptome depresive cand cresterea expunerii era comparata de la an la an. in acest caz, putem vorbi de o cauzalitate potentiala, desi corelatiile nu sunt semnificative, concluzia fiind ca evitarea timpului necontrolat pe social media ar putea preveni o crestere a simptomelor depresive la preadolescenti.

Pentru a intelege cum influenteaza ecranele sanatatea mintala, o alta cercetare publicata in 2025 si care a urmarit peste 4.000 de copii timp de patru ani, incepand de la varsta de 9–10 ani, a aratat ca nu timpul total petrecut in fata ecranelor s-a dovedit problematic, ci modul in care copiii le folosesc.⁶ Mai exact s-a urmarit intelegerea instalarii dependentei exprimata prin incapacitatea de a se opri, aparitia starilor de neliniste cand nu au acces la dispozitiv sau folosirea ecranelor pentru a scapa de presiunea problemelor. Pana la 14 ani, aproape o treime dintre adolescenti prezentau o utilizare din ce in ce mai adictiva a retelelor sociale, un sfert in cazul telefoanelor mobile, iar peste 40% in cazul jocurilor video. Concluzia a fost ca traiectoriile de utilizare adictiva sunt asociate cu un risc de peste 2 ori mai mare de comportamente si ideatii suicidare, precum si simptome de anxietate si depresie, in timp ce timpul total pe ecran nu prezice aceste comportamente, ceea ce inseamna ca, in accesarea continutului social media, calitatea continutului si modelul de utilizare conteaza mai mult decat cantitatea.

Diferentele de gen sunt evidente in multe dintre studiile analizate⁷, fetele prezentand vulnerabilitate mai mare, posibil din cauza mecanismelor de comparatie sociala, hartuire online, promovate excesiv pe retelele sociale, cu efecte directe si de lunga durata asupra imaginii corporale si stimei de sine. Studiile identifica vulnerabilitati specifice, in cazul fetelor la 11-13 ani, iar in cazul baietilor la 14-15 ani.

Nu in ultimul rand, trebuie sa avem in vedere si impactul retelelor sociale asupra capacitatii de concentrare la copii. Din aceasta perspectiva, o cercetare care explica fenomenul de „epuizare a creierului” (brain drain)⁸ demonstreaza ca simpla prezenta a smartphone-ului reduce semnificativ performanta mentala a copiilor si adolescentilor. Cand acestia si-au lasat telefoanele in alta camera au obtinut scoruri cu aproximativ 10% mai mari la testele de capacitate a memoriei de lucru si cu 5-8% mai mari la testele de inteligenta fata de cei care aveau dispozitivele pe masa. in contextul retelelor sociale, acest fenomen este amplificat de natura fragmentata a continutului de social media, care antreneaza creierul pentru stimuli rapizi si recompense imediate, subminand capacitatea de concentrare pe segmente lungi de timp. Astfel, procesele de atentie sustinuta sunt sabotate, lasand adolescentilor o capacitate mai mica pentru sarcinile complexe, fenomen vizibil prin nerabdare si scaderea performantei in orice activitate care necesita concentrare mai lunga decat cea cu care sunt obisnuiti (de ordinul a 2-5 minute).

Cu toate acestea, nu putem vorbi inca de o cauzalitate directa intre utilizarea retelelor sociale si problemele de sanatate mintala. Unele studii nu identifica corelatii semnificative, iar altele sugereaza chiar o relatie inversa: starile depresive pot fi cele care conduc la o utilizare crescuta a platformelor online, nu invers. Un exemplu este studiul longitudinal realizat in Finlanda in 2020 pe aproape 3.000 de adolescenti urmariti timp de sase ani,⁹ care a aratat ca simptomele depresive au anticipat cresteri ale timpului petrecut pe retelele sociale, insa utilizarea acestora nu a prezis aparitia depresiei. Cercetatorii finlandezi au concluzionat ca legatura directa intre social media si simptomele depresive ar putea fi exagerata in discursul public. Prin urmare, desi corelatiile merita atentie si justifica prudenta, este esential sa evitam concluzii simpliste si sa recunoastem complexitatea fenomenului.

 

Experienta altor tari care au legislatii de limitare a accesului la retele sociale sau care se afla in proces de reglementare

Australia a adoptat in decembrie 2024 Online Safety Amendment Act 2024¹⁰, prin care se interzice detinerea de conturi pe platforme social media pentru toti copiii sub 16 ani, un act normativ care se aplica din decembrie 2025. Furnizorii definiti drept „platforme social media restrictionate varstei” (initial Facebook, Instagram si Threads, TikTok, Twitch, Kick, YouTube, X, Snapchat si Reddit) trebuie sa ia „masuri rezonabile” pentru a preveni crearea de conturi copiilor sub 16 ani. Alte retele sunt considerate „retele sociale cu acces restrictionat” si raman accesibile copiilor deoarece sunt destinate comunicarii private, educatiei sau au riscuri mai scazute (WhatsApp, Messenger, Google Classroom, Roblox, Discord, Pinterest, LinkedIn, YouTube Kids si altele). Prin lege, se specifica obligatia elaborarii de ghiduri (de catre Comisarul eSafety) privind metodele acceptabile de verificare a varstei si se interzice utilizarea datelor colectate pentru alte scopuri decat verificarea respectiva. De exemplu, furnizorii nu pot cere copii dupa documente oficiale de identitate guvernamentale si nu pot folosi sistemele de identitate nationala digitala in procesul de verificare. Legea este contestata la Curtea Suprema, iar rapoartele preliminare indica ca multi copii incearca sa eludeze interdictiile (VPN, date false) sau migreaza catre alte platforme nereglementate. Cu toate acestea, guvernul australian considera ca beneficiile pentru sanatatea mintala si siguranta copiilor justifica aceste masuri.

In Spania, guvernul a anuntat public recent un proiect de lege care sa interzica accesul copiilor sub 16 ani la retele sociale, urmarind ca platformele de social media sa aplice un sistem real de verificare a varstei şi sa blocheze conturile minorilor sub 16 ani.¹¹ Masura presupune obligativitatea retelelor de a implementa verificarea atenta a varstei (nu doar casete de bifare) si de a sterge conturile minorilor sub 16 ani (aprox. 700.000 de utilizatori), insotita de sanctiuni pentru operatori şi raspundere penala a directorilor in caz de continut ilegal. in practica, planul prevede un nou sistem electronic de verificare a identitatii (Cartera Digital Beta) şi functii de control parental obligatoriu pe dispozitive. Legea va completa Codul Administrativ actual privind protectia datelor si confidentialitatea.

In ianuarie 2026, autoritatile austriece au propus interzicerea accesului la retelele sociale pentru copiii sub 14 ani, cu punerea in aplicare la inceperea anului scolar urmator.¹² S-a format un grup de experti parlamentari pentru a elabora detaliile (Austria urmand modelul Australiei, care impune platformelor sisteme de verificare bazate pe acte de identitate si analiza biometrica). Guvernul urmareste sa foloseasca un eID national pentru atestarea varstei.¹³ Societatea civila si partidele susţin necesitatea unei interdictii nationale daca UE nu impune o solutie comuna. Punerea in aplicare practica urmeaza sa fie stabilita si se mizeaza pe mecanisme tehnice de blocare a conturilor copiilor sub 14 ani.

In Franta a fost promulgata, in 2023, Legea „majoratului digital” („la majorité numérique”), care prevede ca doar de la 15 ani copiii pot crea singuri conturi pe retele sociale, fara consimtamant parental.¹⁴ Concret, retelele (TikTok, Instagram etc.) trebuie sa refuze inregistrarea utilizatorilor sub 15 ani (exceptie cu acordul parintilor) si sa implementeze verificarea tehnica a varstei conform normelor ARCOM (cu amenzi de pana la 1% din cifra de afaceri globala in caz de nerespectare). Parintii pot cere suspendarea conturilor copiilor sub 15 ani, iar sistemul de gestionare a timpului petrecut online trebuie activat pentru copii. Desi legea a fost adoptata prin Parlament şi publicata in Jurnalul Oficial, implementarea efectiva (prin decret) a fost suspendata din cauza obiectiilor Comisiei Europene legate de conformitatea cu Regulamentul European (Digital Services Act).

In Portugalia, a fost depus in Parlament un proiect de lege pentru a stabili 16 ani ca „majorat digital”.¹⁵ Conform proiectului, numai persoanele de 16 ani si peste pot deschide conturi online in mod autonom, iar adolescentii de 13–16 ani pot accesa retele sociale doar cu acordul scris al parintilor, platformele fiind obligate sa implementeze sisteme de verificare a varstei şi a consimtamantului parental compatibile cu tehnologii electronice nationale (eID). Legea nu este inca adoptata, dar textul detaliat mentioneaza inclusiv obligativitatea furnizarii de informatii despre riscuri la inscriere si posibilitatea ca parintii sa ceara suspendarea conturilor copiilor minori. Acest proiect a fost prezentat ca reactie la masuri similare din Franta, Danemarca si Australia.

Grecia nu dispune inca de o lege, insa legiuitorii au anuntat ca intentioneaza sa adopte o interdictie nationala a retelelor sociale pentru cei sub 15 ani, fiind solicitate masuri similare Australiei. Propunerile in curs includ interzicerea autentificarii pe platforme a utilizatorilor sub 15 ani, implementarea de functii automate de blocare a accesului pe dispozitivele minorilor, precum şi extinderea restrictiilor de varsta la jocuri de noroc si continut pentru adulti. Guvernul grec a lansat, in mai 2025, aplicatia „Kids Wallet”¹⁶, un portofel digital al copilului care se bazeaza pe legitimatia electronica a parintelui validata in TaxisNet¹⁷ pentru a crea profilul copilului, verificand automat varsta si permitand, prin API, ca aplicatiile terte sa primeasca doar confirmarea de varsta, parintii putand selecta aplicatiile admise, seta limite de timp si bloca accesul la continut nedorit.

Modelul Danemarcei – o potentiala sursa de inspiratie pentru Romania

Datorita abordarii sale integrate, prin evitarea responsabilizarii exclusive a parintilor si extinderea reglementarilor propuse spre obligatiile autoritatilor si ale companiilor care au creat si asigura functionarea retelelor sociale, modelul Danemarcei poate constitui un punct de plecare in orientarea dezbaterilor din prezent in Romania.

In noiembrie 2025, Danemarca a devenit prima tara din Uniunea Europeana care a adoptat un acord politic amplu pentru restrictionarea accesului copiilor sub 15 ani la retelele sociale. Expertii si decidentii politici au plecat de la datele oficiale daneze, care au dezvaluit ca 94% dintre copiii de 13 ani si-au creat un profil pe retelele sociale inainte de a implini aceasta varsta, iar aproape jumatate dintre cei sub 10 ani sunt deja prezenti pe aceste platforme. Situatia este similara cu cea a Romaniei. Pentru a fi siguri ca solutiile vor respecta interesul superior al copilului, Guvernul danez a alocat peste 20 de milioane de euro pentru 14 initiative de protectie digitala a copiilor (campanii de informare pentru parinti, programe de educatie digitala in scoli, instrumente tehnice de verificare a varstei, monitorizarea continutului daunator si sprijin pentru copiii vulnerabili), legea urmand sa intre in vigoare in 2026, dupa parcurgerea procedurii parlamentare.¹⁸

Acordul politic danez din noiembrie 2025¹⁹ stabileste ca varsta de 15 ani devine norma pentru accesul la retelele sociale, insa introduce un mecanism de exceptie pentru copiii de 13–14 ani, sub forma unui acord parental. Consimtamantul parintilor nu inseamna ca derogarea este automata si nu se poate exprima printr-o simpla incuviintare verbala. El presupune o evaluare specifica si o asumare constienta a responsabilitatii de catre parinte²⁰, in contextul in care statul danez va pune la dispozitie o aplicatie de verificare a varstei si instrumente de control parental. Viitoarea lege transfera responsabilitatea legala catre platforme, acestea riscand amenzi de pana la 6% din cifra de afaceri globala in caz de neconformare, protejand astfel familiile de eventuale sanctiuni. Eficienta acestui model in amanarea varstei de debut online pe retelele sociale va fi evaluata dupa primii doi ani de aplicare, pentru a verifica daca norma de 15 ani a fost internalizata sau acceptata de societate.

Danemarca beneficiaza insa de un sistem national de identitate electronica (aproape toti cetatenii peste 13 ani detin un ID digital), un nivel ridicat de competente digitale in randul adultilor (70%) si o traditie a dialogului intre scoala, familie si autoritati. De asemenea, tehnologia si gandirea critica digitala sunt integrate in curriculum. in schimb, in Romania doar aprox. 28% dintre adulti detin competente digitale de baza²¹, educatia digitala este aproape inexistenta in programa scolara, iar multe familii nu dispun de resursele sau cunostintele necesare pentru a-si monitoriza copiii online.

 

Persoana de contact:

George Roman, Director advocacy

Tel. 0722605904, email – george.roman@salvaticopiii.ro.

Despre Organizatia Salvaţi Copiii:  

De 36 de ani, Salvati Copiii Romania construieste programe sociale, politici publice si practici solide in beneficiul copilului din Romania. Expertiza si complexitatea proiectelor la nivel national fac din organizatie o institutie sociala esentiala, al carei rol este medierea intre societate si autoritatea publica, in beneficiul copilului. in cele peste trei decenii de activitate, Salvati Copiii a intervenit activ in societate, identificand solutii concrete pentru protejarea si sprijinirea copiilor vulnerabili, si a militat, in acelasi timp, pentru o colaborare viabila cu autoritatile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvati Copiii si-a asumat rolul de supraveghere vigilenta a autoritatilor publice, in asa fel incat acestea sa implementeze politici publice de durata care sa corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodata, organizatia a reusit sa creeze retele active de solidaritate, prin incurajarea responsabilitatii sociale a companiilor si a societatii, in sens larg. in calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizatie independenta din lume care promoveaza drepturile copilului si care cuprinde 30 de membri si desfasoara in prezent programe in peste 100 de tari, VIZIUNEA noastra este o lume care respecta, pentru fiecare copil, dreptul sau la supravietuire, educatie, protectie si participare, asumandu-ne MISIUNEA de a obtine progrese importante privind modul in care copiii sunt tratati si producerea schimbarilor imediate si de durata in viata acestora. Peste 4.522.000 de copii au fost implicati in programele si campaniile Organizatiei Salvati Copiii. 

 

1 Taut, D., & Baban, A. (2024). Comportamente de sanatate la copiii si adolescentii din Romania: Rezultatele studiului HBSC 2022. Organizatia Mondiala a Sanatatii. [https://www.hbsc.org/network/countries/romania/ ]

2 Shannon, H., Bush, K., Villeneuve, P. J., Rodriguez, R. E., & Skinner, R. (2022). Problematic social media use in adolescents and young adults: Systematic review and meta-analysis. JMIR Mental Health, 9(4), e33450.

3 Marciano, L., Ostroumova, M., Schulz, P. J., & Camerini, A. L. (2022). Digital media use and adolescents’ mental health during the COVID-19 pandemic: A systematic review and meta-analysis. Frontiers in Public Health, 9, 793868.

4 Tørmoen, A. J., Myhre, M. Ø., Kildahl, A. T., Walby, F. A., & Rossow, I. (2023). A nationwide study on time spent on social media and self-harm among adolescents. Scientific Reports, 13, Article 19111. https://doi.org/10.1038/s41598-023-46370-y

5 Nagata, J. M., Otmar, C. D., Shim, J., Balasubramanian, A., Cheng, A. W., Li, F. J., Al-Shoaibi, A. A. A., Shao, I. Y., Ganson, K. T., & Baker, F. C. (2025). Social media use and depressive symptoms during early adolescence. JAMA Network Open, 8(5), e2511704.

6 Xiao, Y., Meng, Y., Brown, T. T., Keyes, K. M., & Mann, J. J. (2025). Addictive screen use trajectories and suicidal behaviors, suicidal ideation, and mental health in US youths. JAMA, 334(3), 219–228.

7 Orben, A., Przybylski, A. K., Blakemore, S. J., & Kievit, R. A. (2022). Windows of developmental sensitivity to social media. Nature Communications, 13(1), 1649.; Twenge, J. M., Martin, G. N., & Spitzberg, B. H. (2020). Gender differences in associations between digital media use and psychological well-being: Evidence from three large datasets. Journal of Adolescence, 79, 91-102. 

8 Ward, A. F., Duke, K., Gneezy, A., & Bos, M. W. (2017). Brain drain: The mere presence of one’s own smartphone reduces available cognitive capacity. Journal of the Association for Consumer Research, 2(2), 140-154

9 Puukko, K., Hietajärvi, L., Maksniemi, E., Alho, K., & Salmela-Aro, K. (2020). Social media use and depressive symptoms—A longitudinal study from early to late adolescence. International Journal of Environmental Research and Public Health, 17(16), 5921.

10 Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Act 2024 https://www.legislation.gov.au/C2024A00127/asmade/2024-12-10/text/original/epub/OEBPS/document_1/document_1.html#:~:text=age%E2%80%91restricted%20users%20having%20accounts

11 Proyecto de Ley Orgánica para la protección de las personas menores de edad en los entornos digitales. https://www.congreso.es/public_oficiales/L15/CONG/BOCG/A/BOCG-15-A-52-1.PDF

12 Bundeskanzleramt (Cancelaria Federala) - Comunicat de presa despre pozitia Austriei privind varsta minima pentru social media:

https://www.bundeskanzleramt.gv.at/bundeskanzleramt/nachrichten-der-bundesregierung/2025/12/proell-ja-zu-eu-weitem-social-media-mindestalter.html

13 https://www.id-austria.gv.at/de

14 Textul oficial al legii disponibil pe portalul legislativ Légifrance: LOI n° 2023-566 du 7 juillet 2023. https://www.legifrance.gouv.fr/jorf/id/JORFTEXT000047799533

15 Proiectul de Lege (Draft): Projeto de Lei nº 398/XVII/1ª. https://www.parlamento.pt/

16 https://kidswallet.gov.gr/

17 TaxisNet (scris uneori TAXISnet) este platforma guvernamentala elena de servicii electronice fiscale si de identitate digitala, operata de Autoritatea Independenta pentru Venituri Publice (ΑΑΔΕ) (https://www.aade.gr/ ). functioneaza ca echivalentul unui hub national de identitate electronica, similar cu Spatiul Privat Virtual al ANAF in Romania, asigurand verificarea sigura a identitatii si, implicit, a datelor de varsta folosite in schemele de protectie a minorilor.

18 Comunicat oficial al Ministerului Digitalizarii din Danemarca: https://www.digmin.dk/digitalisering/nyheder/nyhedsarkiv/2025/nov/ny-politisk-aftale

19 Textul acordului politic privind protectia digitala a copiilor: https://www.digmin.dk/Media/638981156766342129/Aftaletekst%20om%20digital%20brnebeskyttelse.pdf

20 Cartea Alba „O copilarie sigura intr-o realitate digitala". https://www.digmin.dk/Media/638954161947353382/Publikation%20-%20En%20tryg%20barndom%20i%20en%20digital%20virkelighed.pdf

21 European Commission. (2024) Romania: a snapshot of digital skills. https://digital-skills-jobs.europa.eu/en/latest/briefs/romania-snapshot-digital-skills#:~:text=In%20the%202024%20edition%20of,8

 

Sursa foto: freepik