Salvati Copiii Romania trage un semnal de alarma asupra importantei monitorizarii sanatatii mintale dupa nastere

• Aproape una din zece nasteri are loc prematur si poate cauza declansarea depresiei postnatale.
• Daca „Baby Blues” afecteaza pana la 80% dintre mame si dispare de la sine in maximum doua saptamani, depresia postnatala este mai intensa si persistenta si poate duce la tulburari emotionale severe.
• Salvati Copiii Romania recomanda includerea serviciilor de evaluare si consiliere psihologica in pachetul de servicii oferite in maternitati.

Bucuresti, 24 martie 2026: Desi nasterea unui copil este adesea prezentata ca fiind cel mai fericit moment din viata unei femei, realitatea clinica arata ca aproximativ 10-15% dintre proaspetele mame se confrunta cu depresia postnatala. Psihologii Salvati Copiii Romania trag un semnal de alarma asupra importantei monitorizarii sanatatii mintale dupa nastere si a diferentierii clare intre tristetea pasagera si afectiunea clinica: un studiu realizat de organizatie arata ca nasterea prematura, care apare in aproximativ 10% dintre nasteri, este un factor suplimentar de vulnerabilizare emotionala. Avand in vedere prevalenta crescuta a tulburarilor de sanatate mintala in perioada postpartum si impactul acestora asupra sanatatii materne si dezvoltarii copilului, Organizatia Salvati Copiii Romania recomanda includerea serviciilor de evaluare si consiliere psihologica in pachetul de servicii oferite in maternitati.

„In cei 16 ani de cand mergem in maternitati si sectii de neonatologie, in comunitati, pentru a putea interveni cat mai rapid acolo unde este nevoie, programul de combatere a mortalitatii infantile s-a dezvoltat tot mai mult. Am inteles cat de important este ca mama sa fie sustinuta psiho-emotional, mai ales acolo unde vorbim despre nasterea prematura, care inseamna si multa anxietate. Depresia postnatala este o problema de sanatate emotionala si nu trebuie minimalizata. Consecintele ei sunt grave si pot afecta atat mama, cat si nou-nascutul”, explica Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania. 

Deoarece primele luni de viata sunt critice pentru formarea conexiunilor neuronale, depresia mamei poate influenta copilul in mod indirect:

• Dificultati de atasament: Mama poate avea dificultati in a raspunde prompt si cald la nevoile sugarului, ceea ce poate duce la un „atasament nesigur”.
• Intarzieri in dezvoltare: Studiile arata ca micutii pot prezenta intarzieri in dezvoltarea limbajului sau a abilitatilor cognitive.
• Probleme emotionale si comportamentale: Mai tarziu in viata, acesti copii pot fi mai predispusi la anxietate, ADHD sau dificultati de reglare a propriilor emotii.

„Depresia postpartum nu este doar o perioada dificila de „tristete dupa nastere”; daca ramane netratata, ea poate lasa urme profunde atat asupra mamei, cat si asupra copilului si a intregii familii. Este o afectiune medicala serioasa, nu o dovada de slabiciune, iar intelegerea efectelor sale pe termen lung este primul pas spre vindecare”, subliniaza Mihaela Dinu, psiholog Salvati Copiii Romania.

Pentru a demara un program pilot de sustinere emotionala care sa fie adaptat nevoilor mamelor, Organizatia Salvati Copiii a realizat o cercetare calitativa in randul mamelor internate in sectiile de specialitate din cadrul Maternitatii Polizu.

In urma centralizarii rezultatelor, au fost identificate urmatoarele aspecte relevante:

• Nasterea copilului a avut loc prematur in cazul a 56% dintre respondente. Statusul de prematur la nastere este asociat cu un termen mai lung de internare a mamei, 74% dintre mamele de prematuri fiind internate de doua saptamani sau mai mult.
• La momentul interviului, doar 37% dintre copii se aflau in salon cu mama, 34% in alt salon, iar 29% in sectia de terapie intensiva. In cazul copiilor nascuti prematur, 76% dintre acestia sunt internati de peste 20 de zile, iar in cazul a 29% dintre acestia durata internarii exceda 140 de zile.
• Mamele de copii nascuti prematur afirma intr-o masura semnificativ mai ridicata (scoruri medii, pe o scala de la 1 la 10) ca, in ultima saptamana au fost ingrijorate, stresate, deprimate sau speriate, comparativ cu mamele copiilor nascuti la termen.
• Mamele de copii prematuri afirma ca au simtit nevoia sa vorbeasca, de cand sunt internate, intr-o masura semnificativ mai ridicata cu psihologul spitalului (64% comparativ cu 42% in cazul mamelor de copii nascuti la termen).
• Doar 5% dintre respondente afirma ca pot beneficia de consiliere individuala in spital. Mult mai putin, aproximativ 1 procent, spun ca pot beneficia de grupuri de suport pentru parinti sau terapie de cuplu / familie. De remarcat, 8 din 10 respondente nu stiu daca aceste servicii sunt disponibile.
• Consilierea mamei este principala sugestie pentru imbunatatirea confortului psihologic in spital (43%), urmata de dotari (13%). Aproape 2 din 10 respondente nu pot identifica o solutie pentru imbunatatirea confortului in spital.

„A devenit tot mai evident ca sanatatea emotionala a mamei influenteaza profund nu doar starea ei de bine, ci si evolutia copilului si dinamica intregii familii. Cu toate acestea, in practica, sprijinul acordat mamelor ramane adesea insuficient, mai ales in momentele de vulnerabilitate intensa care urmeaza unei nasteri premature. In acest context, sprijinul emotional nu este un lux, ci o necesitate. Iar una dintre cele mai valoroase forme de sprijin o reprezinta grupurile dedicate mamelor de prematuri. Acestea ofera nu doar un spatiu sigur de exprimare, ci si sentimentul ca nu sunt singure in aceasta experienta. Schimbul de trairi, validarea emotiilor si sprijinul reciproc pot reduce semnificativ anxietatea si pot contribui la recapatarea increderii si a echilibrului interior. In paralel cu eforturile medicale esentiale pentru ingrijirea nou-nascutilor, este important sa dezvoltam si sa integram astfel de interventii psihosociale in mod constant si accesibil. Experientele si initiativele deja existente ne arata ca acest lucru este posibil atunci cand exista colaborare intre institutii, specialisti si organizatii implicate. Un rol important in acest domeniu il are si activitatea constanta a Organizatiei Salvati Copiii Romania, care, de-a lungul anilor, a sustinut imbunatatirea ingrijirii nou-nascutilor si a dezvoltat initiative menite sa ofere sprijin real mamelor, inclusiv prin facilitarea accesului la resurse si servicii dedicate”, spune Conf. Dr. Toader Daniela Oana, Manager Institutul National pentru Sanatatea Mamei si Copilului “Alessandrescu- Rusescu” (INSMC).

Recomandari Salvati Copiii Romania

In acest context, Organizatia Salvati Copiii Romania, in parteneriat cu Institutul National pentru Sanatatea Mamei si Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, a organizat o masa rotunda dedicata sanatatii emotionale a mamelor, ca spatiu de dialog intre specialisti din domeniul medical, psihologic si social. Evenimentul a adus in prim-plan provocarile emotionale majore cu care se confrunta mamele de prematuri – de la anxietate si incertitudine pana la simptome de stres post-traumatic, frecvent intalnite in aceasta perioada.

Ca rezultat al discutiilor, participantii au identificat doua nevoi prioritare:

• Este necesara includerea obligatorie a serviciilor de suport psihologic in cadrul maternitatilor, ca parte integranta a ingrijirii perinatale.

Avand in vedere prevalenta crescuta a tulburarilor de sanatate mintala in perioada postpartum si impactul acestora asupra sanatatii materne si dezvoltarii copilului, se impune includerea serviciilor de evaluare si consiliere psihologica in pachetul de servicii oferite in maternitati.

 In prezent, cadrul normativ nu prevede obligativitatea includerii psihologului in schema minima de personal a maternitatilor, desi dreptul pacientilor de a beneficia de suport psihologic este recunoscut. In practica, accesul la aceste servicii depinde adesea de organizarea interna si de resursele disponibile la nivelul fiecarei unitati sanitare.

In acest sens, se recomanda alocarea de resurse pentru asigurarea unui numar adecvat de specialisti (minimum doi psihologi/unitate), in vederea implementarii screeningului sistematic si a interventiilor timpurii.

• Se impune dezvoltarea unui cadru integrat de consiliere pentru parintii de nou-nascuti prematuri, incepand din etapa prenatala si continuand postnatal.

Pentru a raspunde nevoilor specifice ale familiilor aflate in situatii de risc (prematuritate), este necesara dezvoltarea si implementarea unor servicii structurate de suport psihologic, integrate in traseul de ingrijire.

Aceste servicii trebuie sa includa interventii timpurii, suport in perioada spitalizarii si continuitate dupa externare, in concordanta cu principiile ingrijirii centrate pe familie si cu recomandarile internationale in domeniu.

Dincolo de „Baby Blues”: Cum recunoastem si gestionam corect depresia postnatala

Este esential ca familiile sa inteleaga ca „Baby Blues” afecteaza pana la 80% dintre mame, insa aceasta dispare de la sine in maximum doua saptamani. Depresia postnatala, in schimb, este mai intensa si persistenta.

Semne de alerta (Simptome):

• Anhedonia: Lipsa capacitatii de a simti bucurie sau placere, chiar si in prezenta bebelusului.
• Dificultati de atasament: Sentimentul de deconectare fata de nou-nascut sau frica de a nu fi o mama buna.
• Tulburari severe de somn: Incapacitatea de a dormi chiar si atunci cand bebelusul doarme.
• Modificari cognitive: Dificultati de concentrare, „ceata mentala” si ganduri intruzive (frici obsesive legate de siguranta copilului).

De ce nu trebuie ignorata monitorizarea pe termen lung?

Depresia postnatala nu este o faza care „trece de la sine”. Netratata, aceasta poate avea repercusiuni pe termen lung atat asupra mamei, cat si asupra dezvoltarii emotionale a copilului.

Monitorizarea nu se termina la controlul de 6 saptamani si nu trebuie sa se limiteze la perioada de lauzie. Depresia postnatala poate debuta oricand in primul an dupa nastere. O urmarire eficienta presupune o retea de sprijin formata din partener, medic de familie si psiholog.

Studiile clinice indica faptul ca:

1. Varful de debut: Poate aparea adesea intre lunile 3 si 6 post-partum.
2. Comorbiditati: Depresia postnatala netratata creste riscul de tulburari de anxietate si tulburari somatoforme pe termen lung.

Strategii de urmarire si interventie:

1. Evaluarea periodica: Utilizarea instrumentelor validate la intervale de 3, 6 si 12 luni.
2. Psihoeducatia familiei: Implicarea partenerului pentru a observa schimbarile de comportament pe care mama s-ar putea sa le minimizeze.
3. Igiena emotionala: Stabilirea unor rutine care sa permita mamei perioade de odihna neintrerupta si interactiune sociala adulta.

Impactul asupra alaptarii: Exista o corelatie directa intre severitatea simptomelor depresive si intarcarea precoce

Avand in vedere ca ratele de subdiagnosticare raman ridicate la nivel national, colaborarea dintre specialistul in sanatate mintala si medicul curant devine critica pentru prognosticul pe termen lung al diadei mama-copil.

Indicatori clinici si „Semnale Rosii” in consultatia de rutina

Spre deosebire de manifestarile depresive clasice, DPN prezinta adesea simptome mascate prin somatizare, pe care medicii le pot observa in timpul controalelor post-partum sau al vizitelor la neonatologie:

• Hipervigilenta disproportionata: Ingrijorari excesive legate de sanatatea nou-nascutului, care nu se calmeaza dupa asigurarile medicale;
• Dificultati de complianta: Omiterea programarilor sau, dimpotriva, solicitarea excesiva a asistentei pentru probleme minore;
• Labilitate emotionala severa: Dincolo de fluctuatiile hormonale fiziologice din primele 10 zile (Baby Blues).

Pentru ca viata unor copii care se lupta sa traiasca depinde de investitia pe care o facem in maternitati, Salvati Copiii Romania lanseaza un apel pentru redirectionarea a 3,5% din impozitul pe venit catre o cauza vitala: dotarea cu echipamente medicale a maternitatilor si sectiilor de nou-nascuti din Romania.

Context

• Mortalitatea infantila ramane printre cele mai ridicate din Uniunea Europeana: 6,6‰, dublu fata de media UE (3,3‰). Disparitatile sunt majore — 7,9‰ in mediul rural, comparativ cu 5,3‰ in urban.

• Aproximativ 10% dintre nasterile din Romania provin de la mame adolescente. In 2024 au fost inregistrate 601 nasteri la fete sub 15 ani si 13.018 la fete intre 15 si 19 ani (INS).

• Accesul la servicii medicale este inegal: 1.050 de localitati se confrunta cu deficit de medici de familie, iar 176 nu au niciun punct de lucru medical. Desi aproape jumatate din populatie locuieste in mediul rural, mai putin de o treime dintre medicii de familie profeseaza la sat, unde un medic deserveste de peste doua ori mai multi pacienti decat in mediul urban.

Interventia Salvati Copiii Romania

Din anul 2010 pana in prezent, Organizatia Salvati Copiii s-a implicat activ in dotarea cu echipamente medicale performante si modernizarea a 296 de unitati medicale (sectii de neonatologie, terapie intensiva neonatala, pediatrie, Obstetrica-Ginecologie si cabinete de medicina de familie) din toate judetele tarii, cu peste 4.100 de echipamente vitale, investind peste 21 de milioane de euro.

Intr-un interval de timp record de doar 9 luni si cu eforturi conjugate, Organizatia Salvati Copiii Romania, alaturi de sustinatori, a finalizat in 2025 lucrarile ample de reabilitare pentru trei sectii vitale ale Maternitatii Polizu: Sectia de Terapie Intensiva, Blocul Operator si Sectia Obstetrica-Ginecologie 4. Cele mai complexe interventii au avut loc pe o suprafata de aproximativ 700 de metri patrati, in Blocul Operator, Sectia ATI si spatiile adiacente, zone care nu mai fusesera renovate complet de peste 40 de ani. In cadrul investitiei totale de 3.600.000 de euro, a fost achizitionat si un generator electric capabil sa sustina intreaga activitate a spitalului in caz de avarie, precum si aparatura medicala de ultima generatie.

Programul Sanatatea mamei si a copilului ofera servicii integrate care reduc barierele in accesul la ingrijire si contribuie la prevenirea problemelor de sanatate inca din primele etape ale vietii. De asemenea, Salvati Copiii sustine sistemul medical prin interventii in infrastructura, dotare cu echipamente performante, pregatirea continua a medicilor, urmarirea nou-nascutului dupa externare.

Prin programul de dotare intervenim in toate judetele tarii, iar interventiile integrate se desfasoara in 20 de judete:

• Interventii in peste 400 de comunitati defavorizate;
• 459.500 de mame, gravide si copii sub 5 ani sprijiniti prin informare medicala si servicii esentiale;
• O echipa de 100 de specialisti implicati in teren.

Cum intervenim

• Dotarea cu echipamente performante – Aparatura moderna pentru diagnostic, monitorizare si tratament, cu impact direct asupra calitatii ingrijirii.
• Renovarea si modernizarea unitatilor medicale – Reabilitarea spatiilor conform standardelor actuale de siguranta si control al infectiilor.
• Sutinerea programului de monitorizare postexternare a nou-nascutului cu risc – Program sustinut in 5 centre universitare.
• Programul de sustinere emotionala a mamelor in maternitati - menit sa ofere sprijin emotional mamicilor si gravidelor prin sesiuni individuale si de grup, adaptate nevoilor acestora.
• Formarea continua a cadrelor medicale – Cursuri si traininguri sustinute de specialisti pentru cresterea competentelor profesionale.
• Echipe integrate de specialisti — asistenti medicali, moase si asistenti sociali — identifica situatiile de vulnerabilitate si sprijina familiile in accesarea serviciilor medicale si sociale.
• Asiguram accesul la nutritie si produse de igiena esentiale pentru sanatatea mamei si dezvoltarea copilului.
• Organizam sesiuni de consiliere si informare pentru mame, parinti si adolescenti, crescand nivelul de educatie pentru sanatate si incurajand comportamentele preventive.
• Derulam caravane medicale pentru gravide si copii, reducand barierele geografice si sociale in accesul la consultatii.
• Sprijinim medicii de familie din mediul rural cu echipamente medicale necesare furnizarii serviciilor la nivel local.
• Implementam programul Cutia Bebelusului, inspirat de modelul finlandez, pentru a oferi                  nou-nascutilor un start sigur in viata.
• Facilitam accesul digital la informatii medicale prin INFOMama — prima aplicatie mobila din Romania dedicata femeilor insarcinate — care ofera informatii validate si conecteaza viitoarele mame la servicii de sanatate si suport social.
• Organizam programe de formare pentru medicii din mediul rural, cu accent pe preventie si imbunatatirea ingrijirii gravidelor si familiilor cu copii mici.
• Sustinem politici publice mai bune pentru sanatatea mamei si a copilului prin cercetari, conferinte si dialog constant cu autoritatile locale si centrale 

Contact Salvati Copiii Romania: Stefania Mircea, Coordonator program, 

stefania.mircea@salvaticopiii.ro , tel. 0745.375.148. 

Despre Organizatia Salvati Copiii:  

De 36 de ani, Salvati Copiii Romania construieste programe sociale, politici publice si practici solide in beneficiul copilului din Romania. Expertiza si complexitatea proiectelor la nivel national fac din organizatie o institutie sociala esentiala, al carei rol este medierea intre societate si autoritatea publica, in beneficiul copilului. In cele peste trei decenii de activitate, Salvati Copiii a intervenit activ in societate, identificand solutii concrete pentru protejarea si sprijinirea copiilor vulnerabili, si a militat, in acelasi timp, pentru o colaborare viabila cu autoritatile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvati Copiii si-a asumat rolul de supraveghere vigilenta a autoritatilor publice, in asa fel incat acestea sa implementeze politici publice de durata care sa corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodata, organizatia a reusit sa creeze retele active de solidaritate, prin incurajarea responsabilitatii sociale a companiilor si a societatii, in sens larg. In calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizatie independenta din lume care promoveaza drepturile copilului si care cuprinde 30 de membri si desfasoara in prezent programe in peste 100 de tari, VIZIUNEA noastra este o lume care respecta, pentru fiecare copil, dreptul sau la supravietuire, educatie, protectie si participare, asumandu-ne MISIUNEA de a obtine progrese importante privind modul in care copiii sunt tratati si producerea schimbarilor imediate si de durata in viata acestora. Peste 4.522.000 de copii au fost implicati in programele si campaniile Organizatiei Salvati Copiii.