Povestea nasterii Claudiei

| | Actualizat: 2013-05-14 14:48:55

Mamica Zlubilitica
Bebelusa Claudia


Nici nu stiu cum sa incep, caci in cazul nostru inceputul a fost tragic, iar finalul si mai tragic. Am trecut, insa, cu brio peste toate obstacolele.

Imediat dupa ce ne-am casatorit, am plecat in ''luna de miere'', unde s-a produs minunea, neprogramata de altfel. Banuiam ceva si am mers la un ginecolog din Galati, care mi-a zis ca am o sarcina extrauterina si ovare polichistice si nu pot face copii decat cu tratament la ea.

Mi-a dat niste pastille, urmand ca peste 2 saptamani sa vin la chiuretaj si apoi sa incepem tratamentul. Am fost distrusi in ziua aia si nu stiam ce sa facem sa fie bine, insa Dumnezeu mi-a luminat mintea si am mai mers la un alt medic sa fac o ecografie, fara sa ii spun ca am mai fost si in alta parte.

Sarcina greu de depistat

In fine, aceasta mi-a zis ca nu am sarcina vizibila, ovarele sunt ok si pot face oricand copii fara probleme, iar lipsa menstruatiei se datoreaza emotiilor de la nunta.

Am mers la serviciu, dar intr-o zi mi s-a facut rau de la cafea si am mers la urgente unde mi s-a zis ca am gastrita si trebuie sa tin regim alimentar corespunzator.  

Am plecat in concediu vreo 5 zile la Lepsa unde m-am simtit foarte bine datorita aerului si nu mi-a mai fost rau doar ca pofteam la bucatele de pe gratar, insa eu eram la ''regim''.

Cand am ajuns acasa a doua zi, vrand sa plec la serviciu mi s-a facut foarte rau, ameteam si ma deranja mirosul parfumului sotului. Am mers la medicul de familie, care m-a trimis acasa sa fac un test de sarcina care era pozitiv. Nu stiam cum sa reactionez: plangeam si radeam in acelasi timp.  

Imi trecuse raul si, pentru ca stiam motivul, am luat o pereche de totosei, pe care, impreuna cu testul de sarcina, le-am pus intr-o cutiuta in forma de inimioara.

O sarcina cu risc

L-am surprins pe sotul meu, care pe moment nu prea a stiut cum sa reactioneze pentru ca era obosit, insa mi-a povestit ca in drum spre serviciu si-a adus aminte ca va fi tata si a inceput sa planga pe strada de fericire de se uita lumea ciudat la el.

Am avut parte de o sarcina dificila cu greturi pana la nastere, am stat pana la 7 luni numai la pat, caci am avut iminenta de avort si placenta jos.

De la 7 luni insa, m-am simtit si eu mai bine si am mancat carne, caci nu o puteam suporta pana atunci. Am inceput sa ma mai misc, ca am luat 35 de kg si placenta s-a ridicat, urmand sa nasc natural, nemaifiind necesara cezariana.

Ziua ce mare

A venit ziua cea mare si tin sa va spun ca a stiut tot spitalul judetean ca nasc atat am putut sa urlu de durere. Pastrez legatura cu o fata care a nascut in aceeasi zi si mereu imi zice ca se ruga sa nasc mai repede si ca ii era mila de mine cat am putut sa urlu.

Pe data de 13.04.2009, ora 20:05, am nascut-o pe Claudia, care a luat nota 9 la nastere. Si ca totul sa fie pe aceeasi linie, am nascut fata cu palatoschizis total si sindrom Pierre Robin.

Diagnosticul ne-a doborat pe toti, mai ales ca cei de la Galati nu ne dadeau sanse de supravietuire pentru ca fetita nu se putea alimenta. Dupa ce am ajuns la Bucuresti, am inteles ce avem de facut si ca trebuie sa multumim ca nu era mai rau.

Am depasit orice obstacol

Acum fetita a crescut mare, abia a implinit 2 anisori si am facut o operatie, urmand sa mai facem cateva interventii dintre care una in toamna asta. Este foarte desteapta, de la 6 luni zice mama, iar acum, la 2 ani, deja ne-a terorizat cu intrebarile.

Sunt putine cuvintele care se inteleg, insa are o mimica de te da pe spate. Suntem mandri de ea, o iubim enorm, bunicii o adora si ea ii adora pe ei. Nu imi pare rau ca s-a intamplat asa.

Asta e, ne-am obisnuit cu ideea, iar acum toate aceste momente de cumpana ni se par comice si ne amuzam pe seama lor. De exemplu ma intreaba pe mine: ''Mai tii minte cand aveai gastrita?'', si izbucnim in ras pentru ca gastrita avea ochi. Deci tot raul este spre bine!


Povestea ta de sarcina poate aparea aici!

Trimite-ne povestea ta pe e-mail la info@copilul.ro sau posteaz-o pe blogul tau si trimite-ne link-ul.

Nu uita sa ne trimiti pe mail si fotografii cu tine in timpul sarcinii si cu bebelusul tau!


Citeste si despre