Tudor Chirila a vorbit sincer despre experienta de tata si despre provocarile pe care le intampina atunci cand incearca sa impace viata de familie cu activitatea profesionala. Artistul spune ca nu se considera un parinte perfect, insa incearca in fiecare zi sa invete din greseli si sa fie mai prezent in viata celor doi copii ai sai.
Intr-un interviu acordat revistei Unica, acesta a explicat ce valori considera esentiale in relatia cu copiii si de ce este important ca parintii sa isi manifeste afectiunea in mod constant.
Tudor Chirila: „Incerc sa fiu mai bun in fiecare zi”
Artistul spune ca rolul de tata l-a schimbat si ca incearca permanent sa evolueze.
„Chiar sunt un tata mai bun. Cred. Nu sunt un tata perfect. Cred ca orice tata are problemele lui. Cred ca toti invatam, invat si eu. Dar eu reusesc sa-mi cer scuze de la copiii mei cand gresesc. Incerc sa fiu mai bun cu fiecare zi. Incerc sa invat. Imi ascult partenera”, a declarat Tudor Chirila.
Intrebat ce mesaj si-ar dori sa ramana cu copiii sai pe termen lung, artistul a raspuns simplu: „Sunt aici intotdeauna pentru voi si e bine sa nu ne mintim niciodata”.
Vorba despre copii pe care Tudor Chirila o considera gresita
Tudor Chirila a vorbit si despre cea mai mare provocare pe care o vede in rolul de parinte: timpul petrecut cu cei mici si conexiunea autentica dintre parinti si copii.
Artistul considera ca afectiunea nu trebuie amanata si critica expresia potrivit careia „copiii se saruta in somn”.
„Sa poti sa acorzi timp copiilor tai, timp real, in care sa te conectezi cu ei si sa le demonstrezi zilnic cat conteaza pentru tine. Pentru ca, de multe ori, ratam. Si e acea vorba romaneasca — sau, nu stiu, poate internationala, nu stiu, dar eu in Romania am auzit-o — «copiii se saruta in somn». E o prostie. Copiii trebuie sa-i saruti si sa le spui «te iubesc» si «am incredere in tine» in orice moment, cand le e greu. Nu in somn. Nu ajuta in somn”, a afirmat Tudor Chirila.
Artistul este de parere ca prezenta, atentia si incurajarile oferite copiilor in fiecare zi sunt mult mai importante decat gesturile facute atunci cand acestia nu le pot percepe.