Trimestrul 3 de sarcina este o perioada incarcata de emotii, transformari fizice si asteptari intense. Corpul femeii se pregateste pentru nastere, iar hormonii, cei mai puternici aliati, dar si provocatori influenteaza starea psihica, energia, somnul si chiar relatia de cuplu.
In ultimele luni de sarcina, multe viitoare mame se confrunta cu frici reale: teama de nastere, ingrijorari pentru sanatatea bebelusului, anxietate legata de viata de dupa nastere sau nesiguranta fata de propriul corp in schimbare.
Este esential ca in aceasta perioada partenerul sa devina un sprijin empatic, calm si activ.
Iata cum poate fi alaturi, ce trebuie sa inteleaga si ce spun specialistii despre echilibrul emotional in ultimele saptamani de sarcina.
Hormonii din trimestrul 3: ce se intampla in corpul femeii
In trimestrul 3, organismul gravidei trece prin ultimele si cele mai intense ajustari hormonale. Cei mai importanti hormoni implicati sunt:
-
Estrogenul: creste semnificativ si ajuta la dezvoltarea placentei si pregatirea organismului pentru alaptare. Poate influenta sensibilitatea emotionala si schimbarile de dispozitie.
-
Progesteronul: mentine sarcina, relaxeaza musculatura uterului, dar poate provoca oboseala, constipatie si o stare emotionala fragila.
-
Relaxina: ajuta la largirea pelvisului si pregatirea pentru nastere, dar contribuie si la durerile articulare si instabilitatea fizica.
-
Oxitocina: hormonul dragostei si al atasamentului, creste spre finalul sarcinii si ajuta la declansarea travaliului. Poate stimula dorinta de apropiere, dar si sensibilitatea emotionala.
-
Cortizolul: hormonul stresului, este prezent in concentratii mai mari spre finalul sarcinii si poate amplifica anxietatea.
Toate aceste schimbari hormonale sunt normale, dar pot aduce cu ele stari de neliniste, sensibilitate, iritabilitate sau plans aparent „fara motiv”.
Frici frecvente in trimestrul 3
-
Teama de durerea nasterii sau de ce ar putea merge rau
-
Ingrijorari legate de bebelus si sanatatea lui
-
Frica de necunoscut si de lipsa controlului
-
Anxietate despre rolul de mama si responsabilitatea permanenta
-
Ingrijorari legate de imaginea de sine si schimbarile corporale
-
Teama ca relatia de cuplu se va schimba definitiv
Cum poate partenerul fi un sprijin real
Nu e nevoie sa aiba toate raspunsurile. Ceea ce conteaza cel mai mult este prezenta constanta, empatia si implicarea emotionala.
Iata cateva moduri concrete in care partenerul poate ajuta:
-
Asculta fara sa judece. Uneori, viitoarea mama are nevoie doar sa spuna ce simte fara sa primeasca „solutii”.
-
Ofera validare. Spune-i ca temerile ei sunt firesti si ca nu este singura in aceasta experienta.
-
Implicare in pregatiri. Participarea la cursuri prenatale, montarea patutului sau pregatirea bagajului pentru maternitate transmite ca sunteti o echipa.
-
Sprijin fizic si emotional. Maseaza-i spatele, fa-i o ceasca de ceai sau tine-o de mana cand are o zi grea. Gesturile mici conteaza enorm.
-
Incurajare blanda. Spune-i cat de puternica este si cat de mult o apreciezi pentru tot ce face.
-
Fii atent la semnele de epuizare psihica. Daca apar semne de depresie prenatala (izolare, plans frecvent, lipsa de energie, ganduri negative), incurajeaz-o sa ceara ajutor specializat.
Recomandarile specialistilor
Psihologii si medicii obstetricieni incurajeaza viitoarele mame sa:
-
Comunice deschis cu partenerul despre ceea ce simt
-
Nu se rusineze cu fricile sau vulnerabilitatile emotionale
-
Ceara ajutor daca simt ca nu mai pot face fata starilor interioare
-
Nu se compare cu alte femei insarcinate
-
Aiba grija de somn, alimentatie si miscare usoara, pentru echilibru hormonal
-
Apeleze la un terapeut specializat in psihologia sarcinii, daca e nevoie
Sarcina este un miracol, dar si un carusel hormonal si emotional mai ales in ultimele saptamani. Este esential ca viitoarea mama sa se simta vazuta, inteleasa si sustinuta. Partenerul joaca un rol vital in acest proces. Nu este vorba despre „a salva situatia”, ci despre a fi acolo cu rabdare, blandete si intelegere.
A fi sprijin emotional in timpul sarcinii nu cere superputeri cere doar empatie si dorinta de a construi un camin sigur si linistit inainte de venirea pe lume a copilului.