Dezvoltarea copilului in primii 2 ani: Jocuri si pregatirea pentru cresa

| | Actualizat: 2026-02-24 14:45:52

Primii doi ani din viata unui copil reprezinta o perioada critica pentru dezvoltarea sa emotionala, cognitiva si sociala. Aceasta etapa este marcata de achizitii rapide in ceea ce priveste limbajul, coordonarea motorie, intelegerea lumii inconjuratoare si formarea atasamentului fata de parinti.

Implicarea activa a parintilor in aceasta perioada nu doar ca ofera copilului un fundament solid pentru dezvoltarea ulterioara, ci si faciliteaza adaptarea la medii noi, precum cresa, unde copilul va interactiona cu alti copii si adulti.

Jocurile, discutiile zilnice si interactiunile consistente contribuie semnificativ la dezvoltarea limbajului, a abilitatilor sociale si a increderii in sine. In plus, ele pregatesc copilul pentru separarea temporara de parinti si pentru intelegerea rutinei unui mediu organizat.

1. Rolul parintilor in primii doi ani

Implicarea parintilor in aceasta perioada este esentiala pentru mai multe motive:

  • Crearea unui atasament securizant: Copiii care simt ca nevoile lor sunt intotdeauna recunoscute si satisfacute dezvolta un sentiment de siguranta. Acest atasament securizant formeaza baza increderii in sine si a relatiilor sociale viitoare.

  • Stimularea cognitiva si emotionala: Interactiunea constanta, prin vorbit, joaca sau citit, stimuleaza dezvoltarea creierului si abilitatile de comunicare.

  • Pregatirea pentru separare si adaptare: Copiii care au avut experiente regulate de comunicare si joc structurat se adapteaza mai usor la schimbari, inclusiv la cresa.

2. Jocurile adaptate pe etape

Jocul reprezinta modalitatea prin care copilul invata despre lumea inconjuratoare. Alegerea jocurilor potrivite pentru fiecare etapa de varsta sustine dezvoltarea motrica, cognitiva, sociala si emotionala.

0–6 luni

  • Tipuri de jocuri: contact fizic, cantece scurte, zornaitoare, imitarea sunetelor copilului.

  • Obiective: stimularea simturilor, recunoasterea vocii si a fetei parintelui, dezvoltarea atentiei vizuale si auditive.

  • Exemplu specialist: „Jocul de oglinda” – priveste copilul in ochi si imita sunetele sau expresiile faciale. Aceasta activitate sprijina dezvoltarea limbajului si a recunoasterii sociale.

6–12 luni

  • Tipuri de jocuri: jucarii care se apuca cu mana, cuburi, mingi moi, jocuri de „ascunde si arata”.

  • Obiective: coordonarea mana-ochi, inceputul limbajului, recunoasterea obiectelor si a persoanelor familiare.

  • Exemplu specialist: Psihologii recomanda jocurile de „cause-effect” – apasarea unui buton care produce sunet sau lumini, invatand copilul relatia dintre actiune si consecinta.

12–18 luni

  • Tipuri de jocuri: jocuri de rol simple (imitarea adultului), carti cu imagini, imitarea activitatilor casnice (telefon, bucatarie).

  • Obiective: dezvoltarea limbajului, intelegerea rutinei, inceputul interactiunilor sociale.

  • Exemplu specialist: Pediatrii sugereaza „jocurile de rutina” – copilul ajuta la asezarea jucariilor sau participarea la activitati simple de familie, sprijinind sentimentul de competenta si autonomie.

18–24 luni

  • Tipuri de jocuri: puzzle-uri simple, constructii, jocuri de potrivire si primele reguli de joc.

  • Obiective: dezvoltarea gandirii logice, a rabdarii, a cooperarii si a abilitatilor sociale.

  • Exemplu specialist: Educatorii recomanda jocurile de grup mic – impartirea unei jucarii sau a unei activitati intre doi copii pentru a invata asteptarea si respectarea regulilor simple.

3. Discutiile si comunicarea cu copilul

Comunicarea timpurie contribuie la dezvoltarea limbajului, la intelegerea rutinei si la adaptarea emotionala.

  • 0–6 luni: vorbeste mult cu copilul, explica ce faci („Acum iti schimb scutecul”) – aceasta expunere la limbaj ajuta la recunoasterea sunetelor si a tonalitatilor.

  • 6–12 luni: incurajeaza raspunsurile non-verbale si folosirea primelor cuvinte; numeste obiectele din jur.

  • 12–24 luni: intreaba, ofera alegeri simple, povesteste ce urmeaza („Mai intai spalam mainile, apoi mancam”) – copilul invata secventa activitatilor si extinde vocabularul.

Exemplu specialist: Logopezii recomanda „descrierea activitatilor zilnice” pentru a dezvolta limbajul functional si capacitatea de a intelege instructiuni scurte, esentiala pentru adaptarea la programul cresei.

4. Pregatirea pentru cresa

Intrarea la cresa reprezinta o schimbare majora pentru copil si parinti. Pregatirea timpurie reduce anxietatea si faciliteaza integrarea.

Ce trebuie sa stie copilul inainte de inscriere:

  • Sa accepte temporar separarea de parinti.

  • Sa recunoasca cateva obiecte si persoane noi.

  • Sa participe la activitati simple de grup (ex.: impartirea unei jucarii).

  • Sa inteleaga si sa urmeze instructiuni scurte („Adu jucaria”, „Spune pa-pa”).

  • Sa exprime verbal sau gestual nevoile de baza (foame, sete, somn, confort).

Repere recomandate de specialisti:

  • Dezvoltare emotionala: copilul se linisteste dupa despartire scurta si poate reveni la joaca.

  • Dezvoltare sociala: interactioneaza cu alti copii prin zambet, impartire sau joc simplu.

  • Dezvoltare cognitiva: recunoaste obiecte familiare si poate urma instructiuni simple.

5. Recomandari practice pentru parinti

  • Incepeti cu separari scurte si cresteti treptat timpul petrecut fara copil.

  • Incurajati jocurile de grup cu alti copii pentru a exersa interactiunea sociala.

  • Folositi povesti si carti pentru a explica ce se intampla la cresa.

  • Mentineti rutina acasa similara cu cea de la cresa (somn, mese, joaca).

  • Incurajati exprimarea emotiilor si validati-le („Inteleg ca iti este dor de mine, dar vei fi bine la cresa”).

Sfaturi de la specialisti:

  • Psihologii dezvoltarii recomanda „insotirea copilului in primele zile de cresa, fara graba, pentru a observa adaptarea si confortul emotional”.

  • Educatorii sugereaza activitati de tranzitie, precum „joaca cu jucarii similare celor de la cresa acasa” pentru familiarizare si reducerea stresului.

6. Exemple de activitati utile acasa

Primii doi ani din viata copilului sunt esentiali pentru dezvoltarea emotionala, cognitiva si sociala. Implicarea parintilor prin jocuri adaptate, discutii constante si experiente structurate pregateste copilul pentru separarea temporara, interacțiunea cu alti copii si integrarea intr-un mediu organizat precum cresa.

O pregatire atenta si graduala reduce anxietatea, creste autonomia copilului si favorizeaza dezvoltarea unei relatii sanatoase intre copil, parinti si educatorii de la cresa. Parintii care investesc timp si atentie in aceasta perioada construiesc baza unei dezvoltari armonioase, pregatind copilul pentru succesul si adaptarea in mediile sociale viitoare.

 

Foto: freepik.com

Citeste si despre