Atacurile de panica

| | Actualizat: 2006-08-30 09:24:42


  Atacul de panica este un acces brusc de frica intensa sau anxietate (stare afectiva caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect) care cauzeaza simptome ingrijoratoare, dar care nu ameninta viata: batai accentuate ale inimii, dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a controlului sau de moarte iminenta. In mod obisnuit, dureaza de la 5 la 20 minute si poate fi cauzat de circumstante stresante sau poate aparea pe nesteptate.

Organismul are un sistem de raspuns la frica, care pregateste individul pentru a face fata unei situatii sau pentru a se feri de pericol. Atacul de panica survine atunci cand acest sistem reactioneaza exagerat sau cand nu este necesar. In timpul atacului de panica, sistemul nervos reactioneaza ca atunci cand se are de a face cu o situatie amenintatoare de viata. Acest raspuns cauzeaza simptome fizice si sentimente ingrijoratoare.

Tulburarile legate de panica se diagnosticheaza atunci cand o persoana are atacuri de panica repetate, este ingrijorata de eventualitatea unuia nou si evita locuri care ii pot cauza un atac. Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de panica fara sa dezvolte o tulburare legata de panica, aceste atacuri aparand cu tulburari de anxietate.

Cauze

 Cauza exacta a tulburarilor legate de panica nu este cunoscuta. Se crede ca este rezultatul unui dezechilibru intre substantele chimice ale creierului (neurotransmitatori).
De asemenea, poate fi transmisa de la o generatie la alta (genetic). Copii cu parinti cu astfel de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala. Un risc crescut il au si cei care au parinti cu depresie sau tulburari bipolare. Tensiunea nervoasa (de exemplu pierderea unei relatii) poate declansa simptome ale tulburarilor de panica.

Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de panica fara sa dezvolte o tulburare legata de panica. Atacurile de panica pot fi determinate de:

  • ingestia unei cantitati mari de alcool sau intreruperea brusca a consumului de alcool
  • ingestia unor cantitati mari de bauturi cofeinizate
  • fumatul excesiv (creste mult cantitatea de nicotina din sange)
  • folosirea unor medicamente (ca cele pentru tratamentul astmului si bolilor de inima) sau intreru
  • perea brusca a unui tratament medicamentos (pentru anxietate si insomnie)
  • folosirea drogurilor, cocaina sau marihuana
  • un nivel mare al stresului timp indelungat (stres cronic)
  • o nastere in trecutul apropiat
  • o operatie cu anestezie generala

Atacurile de panica se pot asocia sau pot fi cauzate de o anumita conditie medicala:

  • disfunct
  • ii tiroidiene (hipertiroidism - exces de hormoni tiroidieni)
  • afectiuni cardiace, prolapsul de valva mitrala (valva mitrala prezinta un defect care ii deterioreaza functionarea normala)
  • tulburari neurologice (epilepsie)
  • astm bronsic (stare patologica in care exista o nevoie intensa de aer, evacuarea acestuia din plamani facandu-se cu greutate)
  • afectiuni pulmonare (bronhopneumonia obstructiva cronica)
  • intreruperea medicatiei pentru bolile cardiacedepresia
  • anxietate, stres post-traumatic sau tulburare obsesiv-compulsiva

Simptome

 Principalul simptom al atacurilor de panica este sentimentul coplesitor de frica si anxietate alaturi de alte reactii fizice. Simptomele apar brusc, surprinzator si intensitatea maxima dureaza in jur de 10 minute. In timp ce majoritatea simptomelor dispar in 30 minute, altele au nevoie de o ora sa dispara complet. Exista posibilitatea ca o persoana sa aiba atacurile de panica unul dupa altul pe o perioada mai lunga de timp si sa para un atac continuu. Daca simptomele sunt continue si nu dispar intr-o ora exista posibilitatea sa nu fie un atac de panica si atunci trebuie consultat imediat medicul specialist.

Atacurile de panica pot debuta in urma unui eveniment stresant sau fara cauza aparenta. Pot fi asociate cu medicatii (ca cele pentru bolile cardiace) sau cu anumite conditii medicale (hipertiroidism):

  • respiratii rapide (hiperventilatie), dispnee (dificultati de respiratie) sau senzatie de sufocare
  • batai rapide, puternice sau neregulate ale inimii
  • angina pectorala (durere in piept)
  • transpiratie  
  • greata sau epigastralgii (dureri de stomac)
  • vertij (ameteala), tremor, nesiguranta
  • acufene (tiuituri in urechi)
  • frisoane sau valuri de caldura
  • frica de moarte si pierderea controlului
  • senzatie de detasare de propria persoana sau de realitate

 

Atacurile de panica pot incepe fara o cauza sau pot fi legate de anumite situatii, cum ar fi un restaurant aglomerat sau pe stadion. Cateodata doar gandul la o situatie anume poate cauza anxietate severa. Oamenii care au frecvente atacuri de panica invata sa evite situatiile de care le este frica ca vor declansa un atac sau cele din care nu pot scapa usor daca intervine un atac. Daca tiparul de evitare si anxietate este sever, se poate transforma in agorafobie (fobie de spatii deschise). Simptomele atacului de panica pot fi similare cu cele ale infarctului miocardic. Din acest motiv, multi oameni cauta tratament medical de urgenta. Daca cineva are angina pectorala (dureri in piept) sau alte simptome de infarct miocardic, trebuie dus imediat la serviciul de urgenta pentru tratamentul specific.

Atacurile de panica nu sunt obisnuite la copii sau adolescenti. Copiii care au tulburari legate de panica sau atacuri de panica au si alte simptome in afara celor prezentate mai sus. Lor le poate fi frica de lucruri comune, de exemplu insecte sau se ingrijoreaza din cauza unor monstrii sau atunci cand merg la culcare singuri. Acesti copii pot refuza sa mearga la scoala sau devin foarte suparati cand se despart de parinti.

Tulburarile legate de panica constau in episoade de atacuri de panica. Nu oricine care are atacuri de panica dezvolta o tulburare. O persoana este diagnosticata cu tulburare daca are cel putin doua atacuri pe neasteptate plus frica sau ingrijorarea ca poate avea si altele evitand situatiile care le-ar putea declansa.

 

Tratament

Tulburarile cauzate de panica pot fi controlate medicamentos(antidepresive) si prin consiliere (terapia comportamentala).Tratamentul eficace reduce numarul si frecventa atacurilor de panica, scade anxietatea si imbunatateste calitatea vietii. Daca atacurile de panica au un factor cauzal anume (reactie medicamentoasa) nu este neaparat necesar tratament, acestea oprindu-se dupa inlaturarea cauzei (oprirea medicatiei cu ajutorul medicului). Cateodata atacurile de panica pot continua si dupa inlaturarea factorului cauzal si pot determina tulburari cauzate de panica.

Tratamentul de intretinere

Consta in continuarea sau schimbarea masurilor luate initial, consiliere si medicatie. In timpul tratamentului initial, o medicatie de scurta durata precum benzodiazepinele pot fi prescrise pentru rezolvarea simptomelor imediate. Medicatia de scurta durata cel mai probabil se va opri atunci cand intervine medicatia de lunga duratasi starea generala se imbunatateste.

Se va monitoriza in continuare pacientul pentru a se descoperi daca au aparut alte probleme asociate cu tulburarile cauzate de panica (depresie, probleme cu droguri sau alcool). Aceste situatii vor necesita tratament.

O parte importanta a tratamentului de intretinere o reprezinta administrarea medicamentelor conform prescrierii. Adesea oamenii care se simt mai bine dupa o perioada de timp renunta la tratament nemaivazandu-i utilitatea. Odata cu oprirea medicatiei simptomele revin, deci este importanta continuarea planului de tratament.

Atacurile de panica recurente pot fi de la usoare la severe si pot continua ani, mai ales cand este prezenta si agorafobia. Pot exista perioade lungi fara atacuri de panica sau momente cand ele sunt frecvente. Chiar dupa oprirea tratamentului, atacurile parand a fi sub control, ele pot reveni. Este important ca o persoana sa identifice semnele prevestitoare si factorii ce declanseaza atacurile de panica si sa caute tratament cat mai devreme.

Tratamentul in cazul agravarii bolii

Daca atacurile devin severe si continua sa revina, este necesara spitalizarea pana pot fi controlate. De asemenea, poate fi necesara o scurta internare in spital daca atacul de panica se suprapune peste alta problema medicala, precum agorafobia si depresia, pentru ca aceasta combinatie este dificil de tratat.

Daca medicatia nu ajuta, doctorul poate prescrie alte medicamente sau o combinatie de mai multe medicamente.

Consilierea poate fi adaugata la tratament. Aceasta include terapia comportamentala care se concentreaza pe modificarea tiparului de gandire si comportament sau terapia de demascare, care este un tip de terapie comportamentala ce se bazeaza pe confruntarea cu obiectul sau situatia care cauzeaza frica. Daca consilierea nu functioneaza, este nevoie de una mai intensa, mai frecventa sau de alt tip de consiliere. Iar daca consilierea este singurul tratament, se adauga medicatie.

Ajutorul pentru membrii familiei

Cand o persoana are un atac de panica, intreaga familie sufera. Ceilalti membrii se simt frustrati, obositi (pentru ca preiau unele responsabilitati) sau izolati din punct de vedere social pentru ca persoana bolnava restrictioneaza activitatile familiei. Terapia familiala, un tip de consiliere care implica intreaga familie, poate ajuta toti membrii familiei.

Alte tratamente

  • consilierea: Terapia  cognitiv–comportamentala este cea mai eficienta in tratamentul atacurilor de panica
  • terapia de expunere , un tip de terapie cognitiv -comportamentala
  • terapia familiala, ajuta pe cei apropiati sa inteleaga ce inseamna atacurile de panica si sa mentina relatii bune. Materiale ajutatoare ca si casete video, carti si materiale audio ajuta in lupta impotriva atacurilor de panica si anxietatii
  • grupurile de suport sunt de obicei locuri bune in care se impartasesc informatii, idei de rezolvare a problemelor si emotii in relatie cu atacurile de panica. Exista si forumuri de discutie, realizate on-line pe internet.
  • exercitii de relaxare. Pot fi folositoare pentru reducerea anxietatii si a stresului.

Acestea includ: 

  •  exercitii de respiratie  
  • relaxare musculara progresiva, care reduce tensiunea musculara prin relaxarea grupelor individuale de muschi  
  • masaj, la nivelul umerilor si a gatului  
  • aromaterapie, care foloseste uleiuri aromatizate (uleiuri esentiale) din plante si care promoveaza relaxarea  
  • yoga, tai chi, si qi-gong sunt forme de exercitii de meditare. Acestea necesita de obicei instruiri speciale.
  • activitatile de relaxare psihica, ajuta la relaxarea mintii si sunt de obicei combinate cu cele de relaxare musculara.

Acestea includ: 

  • antrenamente autogene sunt folosite pentru a aduce corpul intr-o stare normala dupa un stres  
  • hipnoza pregateste creierul pentru sugestii care inlatura stresul sau schimba modul de reactie la situatiile stresante  
  • meditatia implica o respiratie regulata cu frecventa redusa  si dureaza 15-20 minute  
  • imagini artistice ghidate (vizualizare): Prin puterea imaginatiei se ajunge la relaxare si reducerea tensiunii nervoase cauzate de stres. Corpul raspunde la imaginile proiectate in minte. Se folosesc exercitii simple pentru relaxare si reinvigorare.  
  • terapia prin muzica, relaxeaza corpul, imbunatateste starea de spirit si schimba mersul zilei.  
  • terapia prin umor a devenit tot mai acceptata ca mod de reducere a stresului si pentru stimularea sistemului imunitar al organismului.

Sursa: Sfatulmedicului.ro

Citeste si despre