Boboteaza, sarbatorita anual pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sarbatori crestine de la inceputul anului. Aceasta marcheaza Botezul Domnului Iisus Hristos si este precedata de Ajunul Bobotezei, zi cu post aspru, rugaciune si numeroase traditii. In aceasta perioada, credinciosii acorda o atentie deosebita Postului Bobotezei, Agheasmei Mari si obiceiurilor pastrate din generatie in generatie.
Cand incepe Postul Bobotezei si ce inseamna postul negru
Postul Bobotezei are loc pe 5 ianuarie, in Ajunul Bobotezei, si este unul dintre cele mai scurte posturi din calendarul ortodox. Acesta este cunoscut ca post negru, deoarece presupune, pentru cei care il tin cu strictete, abtinerea totala de la mancare si bautura pana la sfintirea apei.
Scopul acestui post este curatirea sufleteasca si trupeasca, pregatind credinciosii pentru primirea Agheasmei Mari si pentru marea sarbatoare a Epifaniei. Este unul dintre putinele praznice imparatesti care sunt precedate de un post de o singura zi.
Ce este Boboteaza sau Epifania
Boboteaza mai este numita si Epifanie sau Teofanie, termeni care semnifica „aratarea lui Dumnezeu”. Sarbatoarea aminteste de momentul in care Iisus Hristos a fost botezat in raul Iordan de catre Sfantul Ioan Botezatorul.
In aceasta zi este descoperita Sfanta Treime:
-
Fiul – care Se boteaza,
-
Duhul Sfant – care Se pogoara in chip de porumbel,
-
Tatal – al carui glas se aude din cer.
Pentru crestinii ortodocsi, Boboteaza este una dintre cele mai mari sarbatori ale anului bisericesc, avand o profunda incarcatura spirituala.
Agheasma Mare: ce este si ce puteri are
Un element esential al Bobotezei este Agheasma Mare, apa sfintita in cadrul slujbei speciale din 5 si 6 ianuarie. Cuvantul „agheasma” provine din limba greaca si inseamna sfintire.
Spre deosebire de agheasma mica, folosita pe parcursul anului, Agheasma Mare este strans legata de sarbatoarea Botezului Domnului. Apa este sfintita printr-o randuiala speciala, cu invocarea intreita a Duhului Sfant, iar preotul afunda de trei ori crucea in apa.
Traditia spune ca Agheasma Mare nu se strica, chiar daca este pastrata ani la rand. Credinciosii o folosesc pentru binecuvantare, protectie, intarire in credinta si, potrivit credintei populare, pentru vindecarea trupului si a sufletului.
Cum si cand se consuma Agheasma Mare
Agheasma Mare se bea dimineata, pe nemancate, din 6 pana pe 14 ianuarie, inainte de anafura. Cele opt zile au o semnificatie simbolica, cifra opt reprezentand vesnicia.
Dupa aceasta perioada, agheasma se consuma doar cu binecuvantarea duhovnicului, in special in momente de boala, incercari sau ispite mari. Ea este considerata o apa tamaduitoare si intaritoare in credinta.
Traditii si obiceiuri de Boboteaza
Boboteaza este insotita de numeroase traditii populare, mai ales in Romania:
-
Aruncarea crucii in apa (rau, lac sau mare), iar cel care o recupereaza este considerat binecuvantat cu sanatate si noroc tot anul.
-
Sfintirea caselor: preotii merg din gospodarie in gospodarie cu Agheasma Mare pentru a alunga raul si a aduce protectie divina.
-
Se spune ca in aceasta zi toate apele se sfintesc, iar stropirea cu agheasma aduce binecuvantare.
Exista si superstitii populare:
-
Daca vremea este frumoasa de Boboteaza, anul va fi roditor.
-
Daca bate vantul puternic, recoltele vor fi bogate.
-
Spalatul cu apa rece in aceasta zi aduce sanatate tot anul.
-
In Ajunul Bobotezei nu se arunca gunoiul, pentru a nu alunga norocul.
Busuiocul de Boboteaza si semnificatia lui
Busuiocul are un rol important in traditiile de Boboteaza. Este folosit la sfintirea apei si a locuintelor, fiind simbol al puritatii, protectiei si dragostei.
Conform traditiei, in noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetele nemaritate pun busuioc sub perna pentru a-si visa ursitul. Se spune ca acest obicei are putere daca este insotit de post si rugaciune in Ajunul Bobotezei.
Ajunul Bobotezei – zi de post si pregatire duhovniceasca
Ajunul Bobotezei este unul dintre posturile de o zi din anul bisericesc, alaturi de Inaltarea Sfintei Cruci (14 septembrie) si Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul (29 august).
Aceasta randuiala dateaza din secolele IV–VI, cand cei care urmau sa fie botezati se pregateau prin post si rugaciune pentru a primi Taina Botezului in ziua Bobotezei. Astazi, postul din 5 ianuarie ramane o forma de pregatire spirituala pentru marea sarbatoare a Botezului Domnului.
Sursa: crestinortodox.ro