Un nou trend de pe TikTok starneste ingrijorare in randul specialistilor, dupa ce tot mai multi parinti au inceput sa publice videoclipuri in care isi sperie intentionat copiii pentru a obtine vizualizari si aprecieri. Ceea ce pentru adulti pare o gluma nevinovata poate fi perceput de cei mici drept o amenintare reala, mai ales atunci cand nu au varsta necesara pentru a intelege ca totul este regizat.
In imaginile distribuite pe retelele sociale, copiii sunt pusi in situatii neasteptate, iar reactiile lor de frica, plans sau panica devin principalul element de divertisment. Specialistii avertizeaza ca astfel de experiente pot afecta sentimentul de siguranta al copilului, in special atunci cand persoana care provoaca spaima este chiar parintele in care acesta are cea mai mare incredere.
Cum functioneaza trendul care ii sperie pe copii
Videoclipurile care fac parte din acest tip de trend au un scenariu aparent simplu. Parintele pregateste o situatie menita sa provoace o reactie puternica, porneste camera telefonului si asteapta momentul in care copilul se sperie.
Uneori sunt folosite masti infricosatoare, sunete puternice sau aparitii neasteptate. In alte cazuri, adultii simuleaza situatii periculoase ori incearca sa-i convinga pe copii ca se intampla ceva grav, doar pentru a le filma reactia.
Inregistrarile sunt ulterior publicate pe TikTok, unde pot aduna mii sau chiar milioane de vizualizari. Reactiile copiilor sunt prezentate drept amuzante, iar plansul sau incercarile lor de a fugi devin parte din spectacol.
Problema este ca un copil mic nu interpreteaza aceste situatii la fel ca un adult. El poate crede ca pericolul este real, chiar daca parintele ii explica ulterior ca a fost doar o gluma.
De ce astfel de glume pot avea consecinte emotionale
Psihologii atrag atentia ca frica intensa activeaza mecanismele naturale de aparare ale organismului. Atunci cand copilul se simte amenintat, corpul sau reactioneaza prin cresterea ritmului cardiac, accelerarea respiratiei si eliberarea hormonilor de stres.
In mod obisnuit, aceste reactii ajuta organismul sa raspunda unui pericol. Insa atunci cand spaima este provocata intentionat de un adult apropiat, copilul poate deveni confuz si poate avea dificultati in a intelege de ce persoana care ar trebui sa-l protejeze il pune intr-o situatie infricosatoare.
Specialistii subliniaza ca nu orice sperietura provoaca traume sau efecte pe termen lung. Totusi, experientele foarte intense, repetate sau urmate de lipsa de sprijin emotional pot contribui la aparitia anxietatii, a tulburarilor de somn ori a unei sensibilitati crescute la anumiti stimuli.
Copiii mici sunt deosebit de vulnerabili deoarece nu pot face intotdeauna diferenta dintre imaginatie, joc si realitate. Pentru ei, o masca infricosatoare sau o amenintare simulata poate fi la fel de tulburatoare ca un pericol autentic.
Increderea copilului in parinte poate fi afectata
Una dintre cele mai importante consecinte ale acestor comportamente este legata de relatia dintre copil si adult. Parintii reprezinta principala sursa de protectie si siguranta pentru cei mici, iar reactiile lor influenteaza modul in care copiii inteleg lumea.
Atunci cand un parinte provoaca intentionat frica si apoi rade de reactia copilului, acesta poate simti ca emotiile sale nu sunt luate in serios. Daca asemenea situatii se repeta, copilul poate deveni mai reticent in a cere ajutor sau in a-si exprima temerile.
Expunerea publica reprezinta o alta problema. Un videoclip in care un copil plange sau intra in panica poate ramane online mult timp, chiar daca ulterior este sters de pe contul parintelui. Imaginile pot fi descarcate, redistribuite sau folosite in alte contexte, fara acordul copilului.
In plus, cei mici nu au intotdeauna capacitatea de a intelege ce inseamna publicarea unui moment vulnerabil pe internet si nici de a-si exprima un consimtamant informat.
Ce pot face parintii pentru a evita asemenea situatii
Specialistii recomanda ca jocurile si surprizele pregatite pentru copii sa fie adaptate varstei si nivelului lor de intelegere. O gluma ar trebui sa provoace bucurie ambelor parti, nu sa transforme teama copilului intr-o sursa de amuzament pentru adulti.
Daca un copil incepe sa planga, se sperie puternic sau cere ca jocul sa se opreasca, reactia potrivita este intreruperea imediata a activitatii. Adultul trebuie sa-i ofere sprijin, sa-i explice ce s-a intamplat si sa-i valideze emotiile.
Este important si ca parintii sa se gandeasca de doua ori inainte de a publica imagini cu cei mici. Momentele de vulnerabilitate, frica sau rusine nu ar trebui transformate in continut destinat obtinerii de aprecieri.
Daca dupa o experienta infricosatoare copilul are cosmaruri persistente, evita anumite locuri, manifesta anxietate sau isi schimba vizibil comportamentul, poate fi utila discutia cu un psiholog specializat in lucrul cu copiii.
Popularitatea unui videoclip nu ar trebui sa fie mai importanta decat siguranta emotionala a copilului. Pentru cei mici, increderea in parinti si sentimentul ca sunt protejati conteaza mult mai mult decat orice numar de vizualizari sau aprecieri obtinute pe retelele sociale.