Odata cu inceperea scolii apare si o intrebare pe care multi parinti si-o pun: cati bani de buzunar ar trebui sa primeasca un copil? Cinci lei pot fi suficienti pentru un elev din clasele primare, in timp ce un adolescent poate avea nevoie de un buget mai mare pentru o zi intreaga petrecuta la scoala. Dincolo de suma, banii de buzunar pot avea insa si un rol educativ important.
Specialistii in educatie financiara atrag atentia ca nu exista o suma universala potrivita pentru toti copiii. Bugetul familiei, varsta copilului, preturile din zona si, mai ales, lucrurile pe care elevul trebuie sa le plateasca singur sunt mai importante decat o cifra stabilita pentru o anumita varsta.
MoneyHelper, serviciu britanic de educatie financiara, arata ca inclusiv sumele mici oferite regulat ii pot ajuta pe copii sa invete sa-si administreze banii. Pentru copiii mici poate functiona mai bine un buget saptamanal, in timp ce adolescentii pot trece treptat la un buget lunar, tocmai pentru a invata sa planifice cheltuielile pentru o perioada mai lunga.
Cati bani de buzunar ii poti da copilului in functie de varsta
Nu exista o recomandare oficiala in Romania care sa stabileasca faptul ca un copil de 8 ani trebuie sa primeasca o anumita suma, iar unul de 14 ani alta. Sumele trebuie privite mai degraba ca un exercitiu de responsabilitate decat ca o obligatie a parintelui.
Aceste sume nu reprezinta recomandari oficiale, ci repere orientative. Daca elevul are pachet de acasa, apa si transportul asigurat, nu exista niciun motiv pentru care sa primeasca zilnic 20 sau 30 de lei doar pentru ca alti colegi primesc.
La fel de important este sa stabilesti ce trebuie sa acopere suma. Daca din cei 20 de lei copilul trebuie sa-si cumpere pranzul, situatia este complet diferita fata de cazul in care banii sunt destinati exclusiv unei gustari sau unei mici dorinte.
De la ce varsta poate incepe copilul sa-si gestioneze singur banii
Educatia financiara poate incepe mult mai devreme decat cred multi parinti. Consumer Financial Protection Bureau arata ca, intre 6 si 12 ani, copiii pot incepe sa inteleaga concepte financiare de baza, sa economiseasca o parte dintre bani si sa-si gestioneze resursele pentru atingerea unui obiectiv.
MoneyHelper considera ca, in jurul varstei de 7-8 ani, copiii devin mai independenti si pot incepe sa economiseasca pentru lucrurile pe care si le doresc si sa ia propriile decizii simple privind cheltuielile. Intre 9 si 11 ani pot primi treptat mai multa responsabilitate si pot invata inclusiv notiuni simple despre buget.
Asta nu inseamna ca trebuie sa-i dai unui copil de sapte ani bani in fiecare zi si sa nu te mai intereseze ce face cu ei. La inceput, poti stabili impreuna cu el pentru ce sunt banii si il poti lasa sa ia decizii pentru sume mici.
Daca ii dai 20 de lei si cheltuieste toti banii luni, experienta poate fi mai valoroasa decat daca ii mai dai imediat alti 20 de lei. Copilul incepe sa inteleaga o regula simpla: o suma este limitata, iar daca o cheltuiesti, nu o mai ai pentru altceva.
Zilnic, saptamanal sau lunar?
Pentru un copil mic, banii oferiti zilnic sau saptamanal sunt mai usor de administrat. O luna este o perioada prea lunga pentru un elev care abia invata sa inteleaga valoarea banilor.
Pe masura ce copilul creste, poti trece de la 10 lei pe zi la, de exemplu, un buget stabilit pentru intreaga saptamana. In loc sa-i dai bani in fiecare dimineata, ii dai suma luni si stabilesti de la inceput ca aceasta trebuie sa ajunga pana vineri.
MoneyHelper recomanda tocmai regularitatea: o suma previzibila il ajuta pe copil sa exerseze economisirea si realizarea unui buget. Pentru adolescenti, un buget lunar poate reprezenta urmatorul pas, deoarece ii obliga sa planifice cheltuieli pe o perioada mai lunga.
Un adolescent poate primi, de exemplu, bani pentru gustari, iesiri cu prietenii si anumite cheltuieli personale intr-o singura suma. Astfel, incepe sa inteleaga ca daca foloseste o parte foarte mare din buget in primele zile, va trebui sa reduca alte cheltuieli pana la urmatoarea alocatie.
Ce faci daca isi cheltuieste toti banii intr-o singura zi
Tentatia multor parinti este sa completeze imediat suma. Tocmai aici poate fi pierduta una dintre cele mai importante lectii de educatie financiara.
Daca banii erau destinati exclusiv cheltuielilor optionale, poti evita sa-i dai imediat altii. In schimb, discuta cu el despre ce a cumparat, daca a meritat si ce ar putea face diferit data viitoare. CFPB arata ca abilitatea de a planifica, de a economisi pentru ceea ce isi doreste si de a lua decizii in acord cu propriile obiective face parte dintre competentele financiare pe care copiii de varsta scolara le pot dezvolta.
Situatia este diferita daca banii includeau transportul, masa sau o alta nevoie esentiala. Acestea nu ar trebui transformate intr-o „pedeapsa” pentru o greseala financiara.
O metoda simpla este impartirea banilor in trei categorii: cheltuiesc, economisesc si pastrez pentru mai tarziu. Copilul nu trebuie sa foloseasca procente complicate. Important este sa inteleaga ca nu tot ce primeste trebuie cheltuit imediat.
Banii de buzunar nu trebuie comparati cu cei primiti de colegi
„Dar colegul meu primeste 50 de lei” este o replica pe care multi parinti ajung sa o auda. Suma primita de alt copil nu ar trebui insa sa stabileasca bugetul familiei tale.
CFPB recomanda ca discutiile despre bani sa tina cont de situatia si prioritatile fiecarei familii. Copiii vor face inevitabil comparatii cu prietenii, iar acestea pot deveni chiar un punct bun de pornire pentru o discutie despre diferentele dintre nevoi, dorinte si posibilitati.
Mai important decat sa-i dai copilului o suma mare este sa-i dai posibilitatea sa ia decizii cu o suma pe care o poate intelege si controla. Un copil care invata sa administreze 50 de lei pe saptamana poate dobandi o abilitate mai utila decat unul care primeste bani de fiecare data cand ii cere.
Iar inceputul scolii poate fi un moment potrivit pentru acest exercitiu. Stabileste impreuna cu copilul o suma, explica-i ce trebuie sa acopere si lasa-i treptat mai multa libertate. Scopul banilor de buzunar nu este doar sa poata cumpara ceva in pauza, ci si sa invete ca fiecare alegere financiara inseamna sa renunte, cel putin pentru moment, la alta.