Un studiu recent dat publicitatii de catre World Vision Romania pe 5 octombrie trage un semnal de alarma legat de sistemul educational romanesc: circa 43% dintre scolari marturisesc ca orele obisnuite nu sunt suficiente pentru a asimila disciplinele dificile, fiind nevoiti sa apeleze la meditatii sau sprijin suplimentar.
Desi unitatile de invatamant au beneficiat in ultima perioada de fonduri substantiale pentru modernizare, dotare tehnologica si mobilier nou, realitatea din banci indica o alta directie. Ecranele interactive si echipamentele avansate nu pot suplini lipsa unei pedagogii adaptate sau a unei relatii directe de indrumare din partea cadrelor didactice.
Radiografia sondajului: Ce isi doresc cu adevarat copiii de la sistemul de invatamant?
Cercetarea intitulata „Participarea elevilor la programe de sprijin, experienta scolara si nevoile educationale” a luat in calcul opiniile a 729 de elevi din ciclul preuniversitar, atat din mediul urban, cat si din cel rural. Iata principalele concluzii extrase din raspunsurile acestora:
-
43% dintre participanti au subliniat direct ca au nevoie de lectii particulare sau explicatii in plus la materiile cu grad ridicat de dificultate.
-
38% dintre elevi isi doresc o indrumare mai sustinuta si mai multa atentie din partea profesorilor in timpul orelor de curs.
-
29% dintre respondenti pledeaza pentru o predare bazata pe activitati interactive si aplicatii practice.
-
28% considera ca manualele si resursele didactice ar trebui simplificate si orientate spre utilitatea reala.
-
27% pun accent pe accesul direct la tehnologie utila in procesul de invatare.
-
Doar 14% dintre elevi sustin ca nu intampina niciun fel de obstacol care sa le ceara un sprijin suplimentar.
Nevoi diferite in functie de treapta de invatamant
Analiza detaliata a datelor scoate in evidenta o schimbare radicala a asteptarilor pe masura ce elevii inainteaza in varsta. In clasele primare si gimnaziale, prioritatea o reprezinta recuperarea materiilor si clarificarea notiunilor de baza cu ajutorul profesorului.
In schimb, liceenii au alte prioritati: jumatate dintre acestia solicita formarea unor competente practice reale, in timp ce 36% isi indreapta atentia catre programe de internship, stagii de practica sau activitati de voluntariat. Totodata, 43% dintre tineri isi doresc o scoala care sa ii pregateasca pentru provocarile cotidiene, incluzand aici notiuni elementare de educatie financiara si luare a deciziilor.
Repercusiuni si perspective: De la „scoala dupa scoala” la eficienta din timpul orelor
Prezent la dezbaterile pe marginea acestui studiu, consilierul prezidential Sorin Costreie a subliniat ca o pondere de 43% elevi care cer ajutor extern evidentiaza o problema structurala care nu trebuie mutata doar in sarcina programelor de tip „scoala dupa scoala”, ci corectata chiar in timpul orelor de curs.
Potrivit oficialului, desi unitatile scolare abunda in tehnologie ultramoderna — 79% dintre elevi confirmand existenta noilor echipamente, in timp ce doar 18% le-au si folosit in mod activ pentru competente digitale —, cheia succesului ramane factorul uman. Investitia in formarea profesorilor si in calitatea directa a actului educational ramane solutia fundamentala pentru ca elevul sa plece acasa cu lectia invatata din sala de clasa.