Strategii prin care-i poti ajuta pe adolescenti sa-si gestioneze si sa-si infrunte propriile emotii

| | Actualizat: 2023-04-01 23:48:20

Adolescentii se afla inca intr-un stadiu incipient de invatare a recunosterii emotiilor, dar si de gestionare ale acestora. De multe ori nu dispun de resursele necesare pentru a face fata anumitor situatii (stres, conflicte...). Tocmai de aceea este important sa le fii alaturi sa sa-I ajuti sa-si inteleaga emotiile, sa le gestioneze si sa faca fata situatiilor dificile si conflictelor intr-un mod sanatos.

Importanta de a asculta emotiile

Modul in care facem fata la ceea ce ni se intampla are un impact asupra emotiilor noastre, iar ascultarea emotiilor este esentiala pentru gestionarea stresului. Un studiu de cercetare realizat la Penn State in 2018 a examinat abilitatile adolescentilor de a procesa stresul si emotiile.

Rezultatele au aratat ca cei care nu au facut fata emotiilor (sau nu au procesat emotiile, negandu-le) ceea ce simteau au inregistrat rate mai mari de inflamatie, o imunitate mai slaba si o tensiune arteriala mai scazuta in comparatie cu cei care si-au procesat sentimentele si emotiile in fata stresului de acasa. Impactul asupra sanatatii nu a aparut imediat, ci mai tarziu in viata, cand adolescentii erau adulti. Mai mult, acest impact asupra starii lor de sanatate i-a facut mai susceptibili sa dezvolte boli precum cancerul.

Pe de alta parte, rezultatele cercetarii arata ca adolescentii (dar si copiii) care traiesc in medii casnice cu un nivel ridicat de stres au o nevoie mai mare de sprijin mental si emotional din partea unui terapeut care sa ii ajute sa invete cum sa dezvolte abilitati sanatoase de a face fata situatiei.

Prin urmare, adolescentii, dar si copiii, au nevoie de abilitati care le-ar permite sa functioneze mai bine in interiorul si in afara casei si sa invete sa gestioneze stresul si emotiile in moduri mai sanatoase.  Iata trei strategii prin care-I poti invata pe copii si adolescenti sa faca fata stresului si emotiilor coplesitoare:

1. Strategii active sau axate pe probleme

Acestea sunt actiuni directe menite sa modifice situatia problematica si sa minimizeze consecintele negative. Exemple de acest tip de actiuni sau strategii ar fi:

  • Cautarea de informatii despre problema.
  • Vizualizarea diferitelor optiuni de solutionare care exista si evaluarea celei care ar putea fi cea mai eficienta.
  • Planificarea strategiei de actiune.
  • Organizarea modului de realizare a diferitelor etape care conduc la solutie.
  • Cautarea sprijinului din partea altora pentru informatii, sfaturi, asistenta financiara etc.

2. Strategii axate pe emotii

Aceasta se refera la reglarea consecintelor emotionale negative ale problemei; scopul este de a reduce impactul evenimentului in cauza. Exemple de strategii psihologice concrete pe care adolescentii le pot utiliza, in urma copingului centrat pe emotii, sunt

  • Privirea partii pozitive a problemei (si a invatarii, daca exista) si relativizati.
  • Gestionarea emotiilor intr-un mod sanatos (de exemplu, prin tehnici de reglare emotionala, mindfulness etc.).
  • Cautarea de sprijin emotional din partea prietenilor si a familiei (de exemplu, cautarea de empatie si intelegere).
  • Acceptarea problemei.

3. Strategii de distragere a atentiei (sau de evitare)

Acest grup de strategii ar fi cel mai putin adaptiv, deoarece in acest caz persoana se asteapta ca problema sa se rezolve de la sine sau nu o infrunta direct (sunt strategii de evitare).

Cu toate acestea, le putem transforma in strategii adaptative. De exemplu, daca adolescentul le foloseste impreuna cu alte strategii mai active.

Adica, in cazul in care adolescentul combina confruntarea cu problema si cautarea unor momente de deconectare de la ceea ce il ingrijoreaza (pentru a-si recapata fortele, a-si reveni, a lua distanta...), prin strategii de distragere a atentiei precum:

  • Efectuarea unei activitati de relaxare.
  • Practicarea unui sport.
  • Permitandu-si sa se deconectezi de subiect pentru o vreme.
  • Practicarea de yoga, meditatie...
  • Folositi umorul pentru a incerca sa minimalizeze situatia.
  • Pauze in care sa faca ceea ce ii place (sa vada un film, sa faca o plimbare sa citeasca, etc.)

FOTO: freepik.com

Citeste si despre