Desenele animate, violenta si triumful binelui

| | Actualizat: 2009-05-08 16:33:40


Faptul ca multe filme de desene animate pentru copii sunt incarcate cu scene de violenta ne ingrijoreaza pe noi toti.

Numeroase studii psihologice si sociologice ne fac tot mai evident ca ceea ce vad copiii in desenele animate preiau apoi in comportamentul lor de zi cu zi. Creste constant violenta in scoli, pe strada, in familie, comunicarea calma pierde tot mai mult teren.

Cu toate acestea, producatorii acestor filme nu prea dau semne de responsabilitate: "Care-i problema? Nu vedeti ca binele si personajele pozitive inving totdeauna?"  

Adevarat. O mare eroare este insa aceea ca in desenele animate (si-n film, in general) raul este invins tot prin rau. Binele este servit prin violenta si se creeaza ideea falsa ca aceasta e singura solutie.

Autoritatea televiziunii

Cand a aparut televiziunea, un fenomen cu totul extraordinar, omenirea i-a atribuit din start unele valori pe care de fapt nu le are. Una dintre ele e inzestrarea de a spune adevarul si numai adevarul, de a reda realitatea. Foarte rapid televiziunea a devenit o autoritate. Ceea ce se vedea la tv era luat ca litera de lege: "Asa e, a spus la televizor!".


Nimic de zis, exista posturi tv si emisiuni de mare calitate, axate pe cultura, stiinta si educatie si care merita toata atentia.

Autoritatea televiziunii s-a pastrat peste ani si, pentru ca acum nu mai vedem un trai decent fara un televizor in casa, s-a adancit. In general, ce ni se serveste la tv consideram bun si consumam naivi cu toate ca mesajul e adeseori de o calitate foarte scazuta, ba chiar nociv. Cand vine vorba de desene animate, victimele sigure sunt, fara indoiala, copiii.

Personaje bune, personaje rele

Oare ati observat ca personajul pozitiv cand intra in lupta se transforma si devine la fel de urat si fioros ca cel negativ? Deopotriva personajele bune si rele capata puteri noi, le cresc arme in locul bratelor, arunca flacari si bombe, ingheata, incendiaza, lichefiaza, pietrifica, bat, lovesc, darama, distrug cladiri sau orase intregi; victimele colaterale nu conteaza si asa mai departe.  

Oare un copil cum va mai putea face diferenta intre aceste personaje? Va spun eu: n-o face! Iti poate relata care personaj face parte din care tabara (a binelui sau a raului), dar ca modalitate de comportament nu-i va deosebi. La randul lui, copilul, chiar foarte bine intentionat, va putea alege o cale total gresita in scopul de a face o fapta buna.

Intr-un final, va fi foarte greu pentru el sa faca o distinctie intre bine si rau. Rezultatul este nervozitatea crescuta si inclinatia copilului spre a-si rezolva problemele prin violenta, in detrimentul comunicarii verbale, calme, elaborate si al gandirii analitice. Asa ca, desi in poveste binele invinge, calea pe care o urmeaza e gresita si, intr-un final, rezultatul e dezastruos pentru echilibrul psihic al copilului.

Pacea, linistea, frumusetea, adevarul, intelepciunea, diplomatia in rezolvarea conflictelor, dragostea fata de cei din jur, ar putea fi la fel de bine subiecte de desene animate la cat de inventivi si creativi sunt cei care le fac, dar acestea nu sunt atat de spectaculoase, deci nu sunt vandabile.

Copiii sunt victimele strategiilor de marketing ale companiilor producatoare de filme de desene animate. Acestea promoveaza violenta ca spectacol pentru ca aceasta descarca adrenalina, mentine atentia treaza si, in consecinta, se vinde bine.

Dar astfel, din pacate, binele nu prospera, ci invinge, invinge prin lupta, iar acesta e un lucru cat se poate de nefast pentru psihicul in formare al copilului.

Citeste si despre