Alaptatul in public continua sa fie un subiect care imparte opiniile. Pentru o mama, hranirea bebelusului poate fi pur si simplu un gest firesc, necesar si imposibil de amanat pana cand ajunge acasa. Pentru unele persoane din jur, acelasi gest poate provoca disconfort, jena sau chiar revolta.
De ce apar aceste reactii? Explicatiile tin mai putin de actul alaptarii in sine si mai mult de felul in care societatea priveste corpul femeii, expunerea sanilor si diferentele dintre ceea ce este considerat intim si ceea ce este acceptat in spatiul public.
Cercetarile despre alaptarea in public arata ca stigmatizarea poate deveni un obstacol real pentru mamele care vor sa continue sa alapteze. O analiza sistematica ce a inclus peste 17.000 de mame a identificat printre factorii importanti mediul social, convingerile, nivelul de informare si sexualizarea sanilor.
Alaptatul este, in primul rand, hranirea copilului
Unul dintre cele mai simple moduri de a privi alaptarea in public este sa pornim de la nevoia copilului.
Un bebelus nu isi stabileste intotdeauna mesele in functie de locul in care se afla mama. Poate sa ii fie foame in parc, intr-un restaurant, in timpul unei calatorii, la cumparaturi sau in sala de asteptare a unui cabinet.
Pentru mama, alternativa nu este intotdeauna „sa astepte putin”. Un copil mic poate avea nevoie sa manance imediat, iar amanarea hranirii poate fi dificila sau imposibila.
Din acest motiv, alaptarea in public nu ar trebui privita automat ca un gest menit sa atraga atentia. Pentru multe mame este pur si simplu modalitatea prin care isi hranesc copilul atunci cand acesta are nevoie.
De ce se simt unele persoane deranjate?
Reactiile negative nu au o singura cauza. Studiile arata ca perceptiile despre alaptarea in public sunt influentate de norme sociale, experiente personale, nivelul de informare si modul in care este perceput corpul femeii.
1. Sanul este asociat cu sexualitatea
Una dintre cele mai frecvente explicatii este faptul ca sanii femeilor sunt prezentati in societate, in special in publicitate si mass-media, ca simboluri sexuale.
Aceasta asociere poate face ca unii oameni sa perceapa automat sanul ca pe o parte intima a corpului, chiar si atunci cand contextul este complet diferit.
In cazul alaptarii, insa, rolul sanului este unul functional: copilul este hranit.
Cercetarile despre reactiile fata de alaptarea in public au identificat in mod repetat sexualizarea sanilor drept una dintre cauzele importante ale disconfortului social.
2. Lipsa de familiaritate
Un alt motiv poate fi simplul fapt ca unele persoane nu au fost expuse suficient la imaginea unei mame care alapteaza.
Ceea ce nu vedem frecvent poate parea neobisnuit. Iar atunci cand alaptarea este rareori prezentata ca un comportament normal in spatiul public, unii oameni pot considera ca locul potrivit pentru aceasta activitate este exclusiv acasa.
Cercetarile arata ca persoanele care inteleg mai bine nevoile bebelusilor si comportamentul normal de hranire tind sa aiba o atitudine mai favorabila fata de alaptarea in public.
3. Confuzia dintre intimitate si sexualitate
Este perfect legitim ca o persoana sa considere alaptarea un moment intim. Problema apare atunci cand propria definitie a intimitatii este transformata intr-o regula pentru toate mamele.
O mama poate prefera sa alapteze intr-un loc mai retras. O alta poate fi perfect confortabila sa alapteze acolo unde se afla.
Ambele situatii pot exista fara ca una dintre ele sa fie considerata gresita.
4. Disconfortul fata de fluidele corporale
Unele persoane reactioneaza negativ la orice situatie care implica functii ale corpului: alaptare, schimbarea scutecului, regurgitarea bebelusului sau folosirea toaletei.
In cazul alaptarii, aceasta reactie poate fi amplificata de ideea ca laptele matern este perceput ca un „fluid corporal”, nu ca hrana pentru copil. Studiile asupra perceptiei publice au identificat exact aceasta asociere ca una dintre explicatiile reactiilor de dezgust sau disconfort.
Mituri despre alaptatul in public
Mitul 1: „O mama care alapteaza in public vrea sa atraga atentia”
Nu exista un motiv sa presupunem acest lucru.
In cele mai multe situatii, mama alapteaza pentru ca bebelusul are nevoie sa manance. Cercetarile despre experienta mamelor arata, dimpotriva, ca multe dintre ele sunt foarte constiente de privirile celor din jur si incearca sa reduca expunerea sau sa gaseasca un loc mai discret.
Mitul 2: „Daca alaptezi in public, trebuie neaparat sa te acoperi”
Acoperirea poate fi o preferinta personala, nu o masura care trebuie impusa tuturor mamelor.
Unele femei folosesc o esarfa, o bluza speciala sau un prosop pentru a se simti mai confortabil. Altele prefera sa alapteze fara astfel de accesorii.
Important este ca mama si copilul sa fie confortabili.
Mitul 3: „Copilul poate astepta pana ajunge mama acasa”
Nu intotdeauna.
Bebelusii nu urmeaza un program perfect sincronizat cu deplasarile parintilor. Nevoia de hranire poate aparea oricand.
A-i cere unei mame sa amane hranirea copilului pentru a evita disconfortul celor din jur inseamna, in practica, sa puna confortul adultilor inaintea unei nevoi fiziologice a copilului.
Mitul 4: „Copiii care vad o mama alaptand sunt expusi la ceva nepotrivit”
Alaptarea este un comportament firesc de hranire a sugarului. Faptul ca un copil vede o mama alaptand nu transforma automat momentul intr-o situatie sexuala.
De altfel, cercetarile asupra atitudinilor publice indica faptul ca expunerea si informarea pot contribui la normalizarea alaptarii in spatiul public.
Mitul 5: „O mama decenta ar alapta doar intr-un spatiu separat”
Aceasta idee porneste de la o norma sociala, nu de la o necesitate universala.
Un spatiu separat poate fi util daca mama il doreste si daca este confortabil, curat si accesibil. Dar existenta unui astfel de spatiu nu inseamna ca mama trebuie sa il foloseasca de fiecare data.
De ce unele mame ajung sa evite alaptatul in public
Reactiile celor din jur pot avea consecinte reale.
O mama care se teme ca va fi privita, criticata sau rugata sa plece poate ajunge sa isi limiteze iesirile, sa alapteze doar in anumite locuri sau sa amane hranirea copilului.
O analiza a cercetarilor din tarile OECD a aratat ca multe mame se confrunta cu jena, anxietate si teama de conflict atunci cand alapteaza in public. Unele ajung sa evite complet astfel de situatii sau sa caute permanent spatii retrase.
Mai mult, atitudinile negative fata de alaptarea in public au fost asociate in unele cercetari cu o durata mai scurta a alaptarii.
Este normal ca o mama sa prefere discretia?
Da.
La fel de normal este ca o alta mama sa nu simta nevoia sa se ascunda.
Discretia poate fi o alegere personala. Poate ajuta o mama sa se simta mai relaxata si poate fi preferata de femeile care nu se simt confortabil sa isi expuna corpul in public.
Important este ca discretia sa ramana o alegere, nu sa devina rezultatul rusinarii sau al presiunii sociale.
Cum putem reactiona atunci cand vedem o mama alaptand?
Cea mai simpla reactie este sa continuam ceea ce faceam.
Nu este necesar sa privim insistent, sa facem comentarii sau sa transformam momentul intr-un subiect de discutie.
Daca mama cauta un loc mai retras, ii poate fi oferit ajutorul, dar fara sa i se transmita ca „ar trebui” sa plece din spatiul comun.
Uneori, cea mai buna forma de sustinere este absenta unei reactii negative.
Alaptarea in public nu trebuie transformata intr-un conflict intre mame si ceilalti
Este posibil ca unele persoane sa se simta realmente incomod. Sentimentul lor exista si nu trebuie negat. Dar disconfortul unei persoane nu inseamna automat ca mama face ceva nepotrivit.
Putem face diferenta intre doua lucruri: „Nu ma simt confortabil cand vad asta” si „Ai obligatia sa nu faci asta aici”.
Prima este o reactie personala. A doua este o incercare de a controla comportamentul altcuiva.
O societate in care alaptarea este privita ca un gest normal nu presupune ca toata lumea trebuie sa fie entuziasmata de fiecare situatie. Inseamna doar ca o mama nu este facuta sa se simta rusinata pentru ca isi hraneste copilul.
Intrebari frecvente despre alaptatul in public
1. Este normal sa alaptezi bebelusul in public?
Da. Alaptarea este o modalitate normala de hranire a copilului, iar nevoia de a alapta poate aparea indiferent de locul in care se afla mama.
2. O mama trebuie sa se acopere atunci cand alapteaza?
Nu exista o singura maniera corecta de a alapta. Unele mame prefera sa se acopere, altele nu. Alegerea depinde de confortul mamei si al copilului.
3. De ce unele persoane sunt revoltate de alaptarea in public?
Printre explicatiile identificate in cercetari se afla sexualizarea sanilor, lipsa de familiaritate cu alaptarea, perceptia sanului ca parte intima a corpului si disconfortul fata de functiile corporale.
4. Alaptarea in public poate afecta decizia unei mame de a continua sa alapteze?
Da, stigmatizarea si teama de reactiile celorlalti pot deveni bariere pentru alaptarea in public, iar unele studii au gasit o asociere intre atitudinile negative fata de alaptarea in public si durata mai scurta a alaptarii.
5. Este mai bine ca mama sa alapteze intr-o camera speciala?
Daca mama se simte mai confortabil acolo, da. Dar un spatiu dedicat poate fi o optiune, nu neaparat o conditie pentru hranirea copilului.
Alaptatul in public ramane controversat nu pentru ca hranirea bebelusului ar fi un gest neobisnuit, ci pentru ca societatea are perceptii diferite despre corpul femeii, intimitate si ceea ce considera acceptabil in spatiul public.
Pentru unele persoane, disconfortul vine din sexualizarea sanilor sau din lipsa de familiaritate cu alaptarea. Pentru o mama, insa, momentul poate fi pur si simplu unul in care isi hraneste copilul.
Mai multa informare si mai putina judecata pot transforma alaptarea in public dintr-un subiect de conflict intr-o scena obisnuita din viata de zi cu zi. Cercetarile sugereaza ca normalizarea si cresterea nivelului de informare pot contribui la reducerea stigmatizarii.
Foto: magnific.com