Tot mai multi adolescenti europeni ajung la varsta de 15 ani fara sa stapaneasca suficient de bine matematica, citirea sau stiintele. Cele mai noi rezultate PISA arata o continuare a declinului competentelor de baza in Uniunea Europeana, iar cifrele sunt departe de obiectivele stabilite pentru anul 2030.
Comisia Europeana a publicat pe 5 octombrie prima analiza la nivelul Uniunii Europene a rezultatelor PISA 2025. Evaluarea internationala a inclus toate cele 27 de state membre UE si a analizat competentele elevilor de 15 ani la citire, matematica si stiinte.
Datele arata ca aproximativ unul din trei elevi europeni are rezultate sub nivelul minim de competenta la matematica sau citire, iar situatia nu este cu mult mai buna nici la stiinte.
Unul din trei elevi are dificultati la matematica sau citire
Potrivit analizei Comisiei Europene, 33,9% dintre elevii de 15 ani din UE nu ating nivelul minim de competenta la matematica. La citire, procentul este de 31,3%, iar la stiinte ajunge la 25,9%.
Practic, aproximativ unul din trei adolescenti are dificultati in a intelege si utiliza matematica la nivelul considerat necesar pentru varsta sa. O proportie apropiata nu reuseste sa demonstreze competentele minime necesare la citire.
Rezultatele sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat Uniunea Europeana si-a propus ca, pana in 2030, procentul elevilor cu rezultate slabe sa scada sub 15% pentru fiecare dintre cele trei domenii.
In acest moment, insa, procentul este de peste doua ori mai mare la matematica si citire.
Problema nu a aparut odata cu cea mai recenta evaluare. Analiza arata ca rezultatele elevilor la citire, matematica si stiinte au scazut considerabil fata de 2015, iar tendinta descendenta continua.
Sunt tot mai putini elevi cu rezultate excelente
Nu doar numarul elevilor care nu ating nivelul minim reprezinta o problema. Si grupul adolescentilor cu performante foarte bune s-a redus.
In 2025, numai 4,8% dintre elevii din Uniunea Europeana s-au incadrat in categoria celor cu performante de top la citire. La stiinte procentul a fost de 6,4%, iar la matematica de 6,8%.
Niciun stat membru al Uniunii Europene nu a atins tinta stabilita pentru performanta de top la citire sau stiinte, iar la matematica doar doua tari au reusit acest lucru.
Comisia avertizeaza astfel asupra unei duble probleme: sistemele de educatie trebuie sa-i ajute pe copiii care nu reusesc sa dobandeasca abilitatile elementare, dar, in acelasi timp, trebuie sa creeze conditii pentru dezvoltarea elevilor cu potential ridicat.
Copiii din familii vulnerabile sunt mult mai expusi
Rezultatele PISA 2025 evidentiaza din nou influenta puternica a mediului socioeconomic asupra performantelor scolare.
Elevii dezavantajati sunt de aproximativ patru ori mai predispusi sa obtina rezultate sub nivelul minim la stiinte decat copiii care provin din medii avantajate.
Diferenta se vede si la celalalt capat al clasamentului. Elevii din medii favorizate au sanse mult mai mari sa ajunga in categoria performantelor de top.
Exista insa si sisteme educationale care demonstreaza ca rezultatele bune si reducerea diferentelor sociale pot merge impreuna. Analiza europeana arata ca unele dintre tarile cu rezultate foarte bune la stiinte reusesc sa mentina si diferente socioeconomice mai mici intre elevi.
Telefoanele, AI si lipsa profesorilor apar printre factorii analizati
Raportul atrage atentia si asupra unor schimbari care au modificat semnificativ modul in care copiii invata.
Distragerea atentiei de catre dispozitivele digitale, utilizarea necritica a inteligentei artificiale, scaderea implicarii parintilor si deficitul persistent de profesori sunt asociate cu rezultate PISA mai slabe.
Acest lucru nu inseamna ca telefonul sau inteligenta artificiala reprezinta automat cauza rezultatelor slabe. PISA poate identifica asocieri intre anumite comportamente si performanta scolara, dar nu poate demonstra singur o relatie directa de cauza si efect.
In cazul inteligentei artificiale, provocarea pentru scoli este tot mai mare. Elevii au acum acces rapid la instrumente care pot rezolva exercitii, pot scrie texte si pot oferi raspunsuri in cateva secunde. Folosite pentru explicatii si invatare, acestea pot fi utile. Folosite pentru a inlocui efortul elevului, pot reduce ocaziile in care copilul exerseaza singur.
Ce inseamna, de fapt, „competente de baza”
Un rezultat slab la PISA nu inseamna pur si simplu ca un copil a luat o nota mica la un test.
Evaluarea urmareste daca adolescentii pot folosi ceea ce au invatat in situatii concrete. La matematica, de exemplu, este important daca elevul poate intelege si aplica notiunile matematice in contexte reale. La citire, nu este suficient sa poata citi cuvintele, ci trebuie sa inteleaga, sa interpreteze si sa foloseasca informatia dintr-un text.
La stiinte, elevii trebuie sa poata intelege fenomene, sa interpreteze informatii si dovezi si sa utilizeze cunostintele stiintifice.
Tocmai de aceea rezultatele sunt importante dincolo de scoala. Competentele evaluate sunt cele pe care tinerii vor trebui sa le foloseasca ulterior in viata de zi cu zi, la studii si pe piata muncii.
Comisia Europeana pregateste noi masuri pentru sprijinirea statelor membre, iar rezultatele PISA 2025 vor sta la baza viitorului pachet european pentru educatie. Obiectivul este inversarea declinului competentelor de baza, intr-un moment in care tinta pentru 2030 pare tot mai greu de atins.