O profesoara de limba romana a facut o declaratie publica emotionanta, recunoscand ca modul in care a predat ani la rand ar fi contribuit, fara sa isi dea seama, la formarea unor adulti care astazi se confrunta cu analfabetism functional. Marturisirea a fost facuta in cadrul unei emisiuni televizate si a starnit numeroase reactii.
Mirela Stetco, profesoara de romana si coordonatoare in cadrul organizatiei Teach for Romania, a povestit ca a urmat programa scolara cu convingerea ca isi face meseria corect. Elevii participau la olimpiade, argumentau coerent si reuseau sa reproduca informatii literare complexe. Din exterior, rezultatele pareau foarte bune.
Momentul care a schimbat totul
Schimbarea de perspectiva a venit atunci cand structura probei orale la Bacalaureat s-a modificat, iar elevii au fost pusi sa citeasca un text la prima vedere si sa demonstreze ca il inteleg. Pentru prima data, profesorii au putut observa daca elevii pot interpreta un text nou, fara sa se bazeze pe comentarii invatate anterior.
Profesoara a descris un moment care a marcat-o profund: un elev de 18 ani, inteligent si capabil de discutii mature, avea dificultati serioase in a citi fluent si in a intelege imediat un text necunoscut. Atunci si-a dat seama ca accentul pus pe memorare si reproducere nu dezvoltase cu adevarat competenta de intelegere a textului.
„Pentru ce l-am pregatit?”, s-a intrebat aceasta, referindu-se la faptul ca elevii puteau reda teorii si comentarii literare, dar se blocau in fata unui text nou.
O problema sistemica, nu individuala
Situatia descrisa de profesoara nu este un caz izolat. Datele din rapoarte nationale si internationale arata ca un procent semnificativ de elevi din Romania se confrunta cu analfabetism functional. Multi pot citi cuvintele, dar nu reusesc sa inteleaga in profunzime informatia si sa o utilizeze in contexte reale.
Testele PISA si alte evaluari arata ca aproximativ 40-45% dintre elevii de 15 ani au dificultati majore in intelegerea textelor. Probleme similare apar si la matematica sau stiinte, ceea ce indica o dificultate mai ampla legata de aplicarea cunostintelor in situatii practice.
Analfabetismul functional nu inseamna lipsa abilitatilor de baza de citire si scriere, ci incapacitatea de a interpreta corect un text si de a transforma informatia in instrument util in viata de zi cu zi.
Apel la schimbare in educatie
Marturisirea profesoarei pune in discutie modul in care este construita predarea in scoala romaneasca. Accentul pe memorare si pe comentarii standardizate poate lasa in umbra obiectivul esential al educatiei: formarea unor competente reale de gandire, analiza si intelegere.
Problema a fost semnalata si de oficiali din domeniul educatiei, care au atras atentia ca analfabetismul functional reprezinta un risc major pentru societate, afectand capacitatea tinerilor de a evalua informatii, de a argumenta si de a rezista manipularii.
Prin asumarea publica a responsabilitatii, profesoara a transmis un mesaj important despre nevoia de reforma si despre curajul de a recunoaste greselile pentru a construi un sistem mai eficient pentru generatiile viitoare.