La 9, 10, 12 sau 14 ani? Pentru multi parinti, momentul in care copilul cere primul smartphone vine la pachet cu aceeasi intrebare: care este varsta potrivita? Un nou proiect lansat in Statele Unite propune insa schimbarea completa a modului in care familiile iau aceasta decizie.
In loc sa se uite in primul rand la varsta copilului sau la faptul ca majoritatea colegilor au deja telefon, parintii sunt indemnati sa evalueze cat de pregatit este copilul sa gestioneze ceea ce presupune, de fapt, accesul la un smartphone. Cu alte cuvinte, maturitatea si responsabilitatea ar trebui sa cantareasca mai mult decat data nasterii.
Nu exista o varsta potrivita pentru toti copiii
Safe on Social a lansat pe 6 octombrie, in SUA, „The Smartphone Readiness Project”, un model prin care familiile pot stabili daca un copil este pregatit pentru un smartphone, pentru o anumita aplicatie sau pentru accesul la o platforma digitala.
Ideea de la care porneste proiectul este simpla: doi copii de aceeasi varsta pot avea niveluri foarte diferite de maturitate si autocontrol. Prin urmare, faptul ca un copil a implinit 10, 11 sau 12 ani nu inseamna automat ca este pregatit pentru acces nelimitat la internet.
„Am petrecut ani intregi intreband la ce varsta ar trebui sa primeasca un copil un smartphone. Credem ca exista o intrebare mai buna: ce poate demonstra acel copil pentru a ne arata ca este pregatit pentru ceea ce ii ofera, de fapt, dispozitivul?”, explica Kirra Pendergast, fondatoarea Safe on Social.
Specialistii atrag atentia ca un smartphone nu mai este de mult doar un telefon. Dispozitivul inseamna camera foto, microfon, localizare, acces la internet, retele sociale, mesagerie, plati, inteligenta artificiala si posibilitatea de a publica instantaneu continut care poate ajunge la foarte multi oameni.
Ce ar trebui sa stie copilul inainte sa primeasca telefon
Noul model ii incurajeaza pe parinti sa observe comportamentul copilului inainte de a lua decizia. Poate respecta reguli fara sa fie verificat permanent? Intelege ca nu trebuie sa ofere unui necunoscut informatii personale? Stie ce sa faca daca primeste un mesaj care il sperie sau il face sa se simta inconfortabil?
La fel de important este daca poate opri singur o activitate placuta atunci cand i se cere. Daca un copil are deja dificultati mari in a se desprinde de televizor, tableta sau jocuri, accesul permanent la un smartphone poate necesita limite mai stricte.
Copilul ar trebui sa inteleaga si ca o fotografie sau un mesaj trimis online poate fi copiat, distribuit sau pastrat de alte persoane. De asemenea, trebuie sa stie ca nu orice informatie gasita pe internet este adevarata si ca, atunci cand ceva i se pare suspect, poate cere ajutorul unui adult.
Raspunsul poate fi si „da, dar cu limite”
Una dintre ideile interesante ale modelului este ca parintii nu trebuie sa aleaga doar intre „da” si „nu”. Exista si varianta „da, dar cu limite”.
Un copil poate primi initial un telefon simplu, destinat apelurilor si mesajelor, sau un smartphone pe care sunt disponibile doar anumite functii. Accesul la aplicatii si servicii poate fi introdus treptat, pe masura ce copilul demonstreaza ca respecta regulile stabilite in familie.
Proiectul propune inclusiv realizarea unui plan privind siguranta, confidentialitatea si timpul petrecut pe dispozitiv, precum si un acord digital intre copil si parinte.
Specialistii recomanda abordarea „Start Small, Release Slowly” - incepi cu putine functii si oferi mai multa libertate treptat, nu toate posibilitatile telefonului din prima zi.
Faptul ca toti colegii au telefon nu este un criteriu suficient
Presiunea grupului ramane una dintre cele mai dificile probleme pentru parinti. Copilul poate spune ca este singurul din clasa fara smartphone sau ca nu poate participa la discutiile colegilor.
Noul model sustine insa ca presiunea sociala nu ar trebui sa fie criteriul principal pentru cumpararea unui telefon. Daca un copil nu este pregatit, raspunsul „nu inca” este considerat o optiune perfect valida.
In acelasi timp, decizia nu trebuie transformata intr-o pedeapsa. Parintele ii poate explica celui mic ce trebuie sa demonstreze pentru a primi mai multa autonomie si poate stabili impreuna cu el reguli clare.
Discutia despre primul smartphone devine astfel mai putin despre o cifra exacta si mai mult despre comportamentul copilului. Intrebarea nu mai este doar „Cati ani are?”, ci „Este pregatit sa gestioneze responsabil accesul la o lume intreaga pe care o va purta permanent in buzunar?”.