Primul scutec, primul hop in viata unei mame

| | Actualizat: 2018-01-23 00:00:00

Bebelusia e treaba puturoasa. Daca aveti stomacul sensibil, e bine sa va pregatiti psihic pentru momentul in care va trebui sa schimbati primul scutec. Poate aveti noroc si la voi va mirosi a levantica, dar sansele sunt mici. Ce zic eu mici? Inexistente!

Cand cumperi primele baxuri de scutece si le vezi asa frumoase, cu figuri de copii senini pe ambalaj, cand le desfaci si le simti fine si usor parfumate, nu iti trece prin cap ca vor ajunge sa te faca sa-ti pui clesti la nas. Te gandesti ca un bebelus atat de mic, o mana de om practic, nu are cum sa fie sursa unor miasme care sa te faca sa folosesti des (sau foarte des) sprayul de camera. Dar adevarul de la fata locului este unul... greu.

Uneori ai noroc. Prin scutec nu razbate nimic, dar de indata ce l-ai deschis incepi sa te minunezi. Nu mai spun ca trebuie sa fii si un pic atent la consistenta si culoare, pentru ca asa poti vedea daca sistemul digestiv al copilului functioneaza corect. Ai noroc ca prima schimbare de scutec se face in maternitate, dupa ce ai nascut si esti inca buimaca. Nu ai timp sa mai strambi din nas. Partea proasta e ca esti doar tu cu el si nu are cine sa-ti preia aceasta sarcina.

Mie nu mi-a venit chiar greu sa schimb scutecele, mai ales ca astea din zilele noastre sunt foarte simplu de folosit. Cel mai dificil din toata treaba asta murdara mi se parea sa intuiesc ca urmeaza sa faca pipi fix cand eu eram in plin proces de schimbare a scutecului. Fie ca a fost fata, fie ca baiatul, urmatorul pas era sa-mi schimb si eu hainele.

La primul schimb de scutece nu mi-a venit greu. Aveam totul pregatit, am luat scutece Lupilu, de la Lidl.

Am facut o atenta cercetare inainte si voiam ceva care sa nu miroasa foarte puternic, sa nu fie foarte groase, sa absoarba bine. Din istorisirile altor mamici, acestea indeplineau cel mai bine criteriile mele, plus ca au un raport calitate pret foarte bun. Eu cunosteam aceste scutece de la Lidl sub denumirea Toujours insa, intre timp, am aflat ca si-au schimbat denumirea in Lupilu. Calitatea este aceeasi. Garantez 100%!

Nu mai zic ca magazinul este foarte aproape de casa mea si nu mi-a fost nici greu sa le aduc acasa.

M-am acomodat repede cu mirosul, cu tehnicile de schimbat scutecul de parca toata viata mea facusem asta. Cred ca este inscris undeva in ADN-ul unei femei sa faca acest lucru. Poate la inceput bebelusul nu este foarte cooperant si se tot foieste, dar la un moment dat cred ca isi da si el seama ca este spre binele lui sa fie schimbat. Simte ca mama il iubeste, ca vrea sa-l stie curat, fara rani. M-am invatat repede sa il spal de fiecare data cand schimb scutecul si am aceasta posibilitate. Evident, in deplasare am folosit servetele umede, dar acasa, am ales apa si sapunul. Apoi, putina crema care sa pastreze pielea fina si gata. La inceput repetam acest procedeu de multe, multe ori pe zi, pentru ca un bebelus mic uda multe scutece. Ajunsesem sa-mi fie chiar drag de ele. Erau simbolul prezentei micutilor mei in viata noastra.

Cu timpul am devenit experta. Schimb scutecul cu o singura mana si niciun miros nu ma mai streseaza. Ba chiar si taica-su s-a invatat si priveste activitatea ca pe ceva firesc in programul zilnic. Reusim si noaptea pe intuneric sa ne descurcam onorabil. Nu ca nu ar fi tinut scutecul toata umezeala, dar stiti cum sunt mamele, vor sa stie ca cel mic este in regula, daca se poate perfect.

Citeste si despre