Pentru un copil din clasele I-IV, numele de familie poate deveni, uneori, motiv de glume, porecle, tachinari sau chiar umilire in fata colegilor. Ceea ce pentru un adult poate parea o simpla gluma poate fi, pentru un copil de 7, 8, 9 sau 10 ani, o experienta dureroasa care ii afecteaza increderea in sine si dorinta de a merge la scoala.
Bullying-ul nu inseamna doar agresiune fizica. El poate include jigniri, porecle, umilire, excludere, amenintari sau comportamente repetate prin care un copil este facut sa se simta inferior sau nedorit. Atunci cand aceste comportamente se repeta si exista un dezechilibru de putere intre copii, situatia poate depasi nivelul unei simple tachinari.
De ce poate deveni numele de familie o problema pentru un copil?
Copiii de varsta scolara observa foarte repede diferentele dintre ei. Un nume mai rar, mai lung, mai greu de pronuntat sau care seamana cu un cuvant amuzant poate deveni usor subiect de gluma.
Uneori, copilul este strigat intentionat printr-o porecla. Alteori, colegii modifica numele, il asociaza cu un cuvant jignitor sau il repeta exagerat pentru a provoca rasul celorlalti.
Problema nu este numele copilului, ci modul in care este folosit de ceilalti pentru a-l face sa se simta prost.
Pentru un copil mic, apartenenta la grup este foarte importanta. De aceea, atunci cand este ironizat in fata clasei, poate aparea rusinea, frica de a vorbi, retragerea sau teama de a mai merge la scoala.
Cum iti dai seama ca un copil este afectat de bullying?
Nu toti copiii spun direct ce li se intampla. Unii se tem ca parintii vor interveni si situatia se va agrava. Altii le este rusine sau se gandesc ca adultii nu vor intelege.
Parintii pot observa anumite schimbari:
- copilul nu mai vrea sa mearga la scoala;
- incepe sa planga frecvent fara un motiv aparent;
- devine mai retras sau mai iritabil;
- spune ca il doare burta sau capul inainte de scoala;
- doarme mai greu sau are cosmaruri;
- isi pierde interesul pentru teme sau pentru activitatile care ii placeau;
- evita sa vorbeasca despre colegi;
- isi pierde increderea in propria persoana;
- spune ca nu mai vrea sa fie strigat pe nume;
- cere sa isi schimbe numele sau spune ca ii este rusine cu familia sa.
Aceste semne nu inseamna automat ca este vorba despre bullying, dar reprezinta un motiv bun pentru ca parintele sa deschida o discutie calma cu copilul.
Ce faci cand copilul vine plangand acasa?
Primul pas nu este sa cauti vinovatul. Primul pas este sa fii alaturi de copil.
Cand copilul vine plangand de la scoala, evita replici precum:
"Nu mai plange pentru atata lucru."
"Nu-i baga in seama."
"Trebuie sa fii mai puternic."
"Si ce daca au ras de tine?"
Chiar daca sunt spuse cu intentia de a-l incuraja, aceste cuvinte pot transmite copilului ca emotiile lui nu sunt importante.
Mai util este sa ii spui:
"Vad ca te-a durut ce s-a intamplat."
"Imi pare rau ca ai trecut prin asta."
"Vrei sa imi povestesti ce s-a intamplat?"
"Sunt aici si te ascult."
"Nu este vina ta ca cineva a ales sa rada de tine."
"Vom gasi impreuna o solutie."
Un copil care simte ca este ascultat are mai multe sanse sa povesteasca ce se intampla la scoala.
Nu transforma discutia intr-un interogatoriu
Cand copilul este emotional, prea multe intrebari puse una dupa alta il pot face sa se inchida.
Incepe cu intrebari simple:
"Ce s-a intamplat?"
"Cine a spus asta?"
"Se intampla pentru prima data sau se repeta?"
"Mai erau si alti copii acolo?"
"Cum te-ai simtit?"
"Ti-e teama sa mergi maine la scoala?"
Asculta raspunsul fara sa il intrerupi si fara sa ii spui imediat ce ar fi trebuit sa faca.
Cum il ajuti sa raspunda colegilor?
Copilul poate invata cateva raspunsuri scurte si calme, pe care sa le exerseze acasa:
"Nu imi place cand imi spui asa."
"Te rog sa te opresti."
"Acesta este numele meu si nu este un motiv de ras."
"Nu este amuzant pentru mine."
Daca situatia continua, copilul trebuie sa stie ca poate pleca din acel loc si poate cere ajutorul invatatorului sau al altui adult de incredere.
A cere ajutor nu inseamna ca este "paracios". Inseamna ca stie sa se protejeze si sa apeleze la un adult atunci cand nu poate rezolva singur situatia. Recomandarile pentru copii pun accent pe exprimarea clara a limitei, retragerea din situatie atunci cand este necesar si solicitarea ajutorului unui adult.
Vorbeste cu invatatorul atunci cand situatia se repeta
Daca tachinarea legata de numele de familie se repeta, copilul este umilit in fata clasei sau situatia ii afecteaza comportamentul, este important ca parintele sa discute cu invatatorul.
Discutia poate incepe calm:
"Copilul meu imi spune ca este tachinat in mod repetat din cauza numelui de familie si observ ca situatia il afecteaza emotional. As vrea sa intelegem ce se intampla in clasa si sa gasim impreuna o solutie."
Este de preferat ca adultii sa colaboreze, nu sa transforme situatia intr-un conflict intre familii. Scoala poate observa comportamentele in contextul clasei si poate interveni pentru a proteja copilul si pentru a preveni repetarea situatiei.
Ce nu este recomandat sa faca parintii
Atunci cand copilul sufera, reactia fireasca a parintelui poate fi furia. Totusi, este important sa nu ii recomandam copilului sa loveasca, sa jigneasca sau sa se razbune.
De asemenea, este bine sa evitam confruntarea directa si agresiva cu celalalt copil sau cu parintii acestuia. Interventia adultilor din scoala poate fi mai eficienta si mai sigura.
Nu ii spuneti copilului ca este vina lui si nu ii cereti pur si simplu sa "ignore" bullying-ul. Copilul are nevoie sa stie ca problema este luata in serios.
Cum ii crestem copilului increderea in sine?
Acasa, copilul trebuie sa primeasca mesajul ca valoarea lui nu are nicio legatura cu numele de familie.
Putem spune:
"Numele tau face parte din povestea familiei noastre."
"Faptul ca cineva rade de numele tau nu inseamna ca este ceva in neregula cu tine."
"Nu trebuie sa iti fie rusine pentru ceea ce esti."
In acelasi timp, ajuta sa ii incurajam pasiunile, prieteniile si activitatile in care se simte competent. Activitatile preferate pot contribui la incredere in sine si la dezvoltarea unor relatii pozitive cu alti copii.
Cand este nevoie de ajutor suplimentar?
Daca tristetea, anxietatea, refuzul scolii, izolarea sau problemele de somn continua, este indicat ca parintele sa ceara sprijinul consilierului scolar, al psihologului sau al altui specialist potrivit.
Situatia devine cu atat mai importanta daca exista amenintari, agresiune fizica, distrugerea lucrurilor copilului sau semne ca acesta se simte in pericol. Bullying-ul poate afecta emotional, social si chiar capacitatea copilului de a se concentra si de a invata.
Intrebari frecvente despre bullying-ul la scoala
1. Ce fac daca fiul sau fiica mea este tachinata din cauza numelui?
Asculta copilul, valideaza-i emotiile, afla daca situatia se repeta si discuta cu invatatorul atunci cand comportamentul continua sau il afecteaza.
2. Este bullying daca ceilalti copii spun ca "doar glumeau"?
Intentia de a face o gluma nu elimina efectul asupra copilului. Daca acea "gluma" este repetata, umilitoare si il face pe copil sa se simta in siguranta mai putin la scoala, situatia trebuie luata in serios.
3. Ar trebui sa ii spun copilului sa riposteze?
Nu este recomandata riposta fizica. Copilul poate invata sa spuna ferm "Opreste-te", sa plece din situatie si sa ceara ajutorul unui adult.
4. Cum imi dau seama daca este doar o cearta intre copii sau bullying?
O cearta ocazionala intre copii nu este acelasi lucru cu bullying-ul. In cazul bullying-ului exista, de regula, un comportament agresiv nedorit, repetitie sau posibilitatea repetarii si un dezechilibru de putere.
Cel mai important mesaj pentru copil
Atunci cand un copil din clasele I-IV vine acasa plangand pentru ca a fost jignit din cauza numelui de familie, are nevoie in primul rand sa simta ca acasa este in siguranta.
Nu trebuie sa ii rezolvam problema in primele cinci minute. Trebuie mai intai sa il ascultam.
Uneori, cele mai importante cuvinte sunt si cele mai simple:
"Sunt aici. Te cred. Nu este vina ta. Spune-mi ce s-a intamplat si vom gasi impreuna o solutie."
Bullying-ul nu trebuie tratat ca o etapa normala a copilariei si nici ca ceva ce copilul trebuie sa suporte pentru a deveni "mai puternic". Respectul, empatia si siguranta emotionala se invata, iar parintii, profesorii si copiii au fiecare un rol in construirea unui mediu scolar in care diferentele, inclusiv un nume de familie mai neobisnuit, nu devin motive de rusine sau excludere.
Foto: magnific.com