Fiecare gura de respiratie pe care o luam poate avea un efect pozitiv sau negativ asupra organismului, in functie de modul in care este efectuata: pe nas sau pe gura.
Conform doamnei doctor Mihaela Dan, specialist ortodont in cadrul Clinicii Orto-Implant Expert, respiratia bucala este necesara doar in unele cazuri speciale, insa daca acest obicei persista, pot aparea o serie de efecte negative asupra intregului organism atat la copil, cat si la adult.
In organismul uman exista doua cai de trecere a aerului catre plamani: nasul si gura. Anatomia si fiziologia nasului asigura cateva functii extrem de importante: umezirea, purificarea si incalzirea aerului care ajunge in plamani.
In plus, presiunea exercitata de aerul care trece prin nas echilibreaza presiunile exercitate la nivelul cavitatii bucale si sinusurilor, asigurand astfel o dezvoltare armonioasa a oaselor maxilare. Daca respiratia se face pe gura in mod uzual, aceste efecte benefice nu mai exista si apare un dezechilibru in intregul organism, indiferent ca vorbim de copil sau adult.
“Cu toate acestea, respiratia pe gura poate fi necesara si de ajutor in unele situatii: in caz de congestie nazala din cauza alergiilor sau atunci cand isi fac aparitia diferite infectii respiratorii – rinite, sinuzite, amigdalite etc. Acestea, impreuna cu polipii, deviatia de sept nazal sau rinitele alergice impiedica respiratia pe nas, facand necesara respiratia bucala. De asemenea, in cazul efectuarii de exercitii fizice intense, respiratia pe gura poate ajuta la oxigenarea mai rapida a muschilor”, explica doamna doctor ortodont.
Daca respiratia pe gura devine, insa, un obicei, inclusiv in somn, aceasta poate duce la aparitia urmatoarelor probleme:
1. Deformarea (ingustarea ) maxilarului superior cu impingerea dintilor in fata
Atunci cand gura este inchisa, limba face presiune din interior asupra osului maxilar, stimuland dezvoltarea (latirea) lui.
“Daca predomina respiratia pe gura, acest efect nu mai apare, lasand osul numai sub presiunea din exterior a obrajilor, care vor comprima in timp maxilarul. Incisivii vor fi impinsi in fata, iar corectarea acestor probleme va necesita tratament ortodontic: purtarea de aparat dentar mobil, disjunctor, aparat dentar fix sau functional sau o combinatie a acestora”, spune doamna doctor Mihaela Dan.
2. Carii si gingivita
Cand respiram pe gura aceasta se usuca, resturile alimentare si bacteriile de pe dinti nu mai sunt spalate de saliva, iar dintii nu mai beneficiaza de protectia substantelor din compozitia acesteia. In felul acesta, isi face aparitia respiratia urat mirositoare si creste considerabil riscul de carie, la fel ca si frecventa gingivitei.
3. Oxigenarea deficitara a intregului organism
Desi pare ca pe gura intra mai mult aer decat pe nas, studiile arata ca respiratia orala duce la o oxigenare deficitara a creierului, inimii etc. “Acest lucru se poate resimti inclusiv in performantele scolare ale copilului, care pot fi mai slabe decat ale unui copil care respira pe nas si al carui creier primeste suficient oxigen pentru a face fata cerintelor din ce in ce mai mari”, atentioneaza specialistul ortodont.
4. Infectii respiratorii frecvente
Deoarece aerul nu mai este incalzit si purificat la trecerea prin nas, ci ajunge din gura direct la amigdale si apoi in plamani, infectiile cailor aeriene la respiratorul oral sunt mai frecvente si mai grave. La copii, din cauza oxigenarii deficitare, s-a observat ca imunitatea lor este mai scazuta in comparatie cu cei care respira pe nas.
5. Probleme cu somnul
La adulti, respiratia pe gura, alaturi de sforait si apnee pot progresa pana la apnee obstructiva in somn, o afectiune strans legata de insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala si boala Alzheimer. La copii, intreruperea respiratiei in timpul somnului poate avea efecte grave asupra dezvoltarii creierului.
“Creierul celor mici are nevoie de perioade neintrerupte de somn bogat in oxigen pentru a se odihni si a se regenera. Lipsa de oxigen dauneaza acestui proces. Apneea in somn la copii este legata de cresterea riscului de hiperactivitate, ADHD, oboseala si probleme de concentrare”, explica doamna doctor Mihaela Dan.
6. Probleme digestive
Respiratia excesiva la nivelul gurii poate duce la o stare denumita aerofagie, caracterizata prin senzatia de disconfort aparuta dupa masa ca urmare a inghitirii unui volum mare de aer in timpul mancatului. In acest caz isi poate face aparitia balonarea, durerea intestinala, senzatia de greata sau chiar varsaturile.
7. Modificari in fizionomie si postura corpului
Deoarece oamenii sunt conceputi sa respire pe nas, atunci cand incearca sa respire pe gura pozitia lor trebuie sa se schimbe pentru a mentine caile respiratorii deschise. “Acest efort poate cauza probleme de dezvoltare, in special la copii.
Daca acest obicei este lasat nediagnosticat si netratat, fata poate incepe sa creasca lunga si ingusta, nasul poate deveni plat si narile mici, iar buzele pot fi subtiri pe partea de sus si de groase in partea de jos. Acest lucru, pe langa alte efecte negative asupra sanatatii orale, arata ca respiratia pe gura este o problema a intregului corp si ar trebui tratata cat mai curand posibil”, atentioneaza doamna doctor Mihaela Dan, ortodont.
Asadar, trebuie sa prevenim, sa tratam cu grija orice afectiune respiratorie care ne poate impiedica sa respiram normal si sa avem grija sa adoptam o tehnica normala de respiratie imediat ce factorul obstructiv a fost inlaturat.
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
