Cauta

Dupa 8 luni copilul meu nu se adapteaza la camin. Ce sa fac?

simona a intrebat pe 23.04.2015

buna ziua.am un baietel de 4 ani si 8 luni care merge din toamna la un camin de stat. Sunt cel putin derutata pentru ca de dimineata de cand se trezeste incepe sa planga ca nu vrea la camin iar pe masura ce se apropie plecarea plange tot mai tare iar cand ajungem la camin urla de-a binelea incat uneori il tragem cu forta in clasa.

Pe de alta parte povesteste cum se joaca cu copiii, despre activitatile din clasa stie cantece poezii si tot ce mai fac ei acolo, mananca (chiar mai cere o portie daca ii place) doarme la pranz, d-nele educatoare spun ca dupa ce plecam se linisteste si se joaca cu copii, alearga si altele, dar eu cred ca e o tactica de-a lor pentru ca e ciudat cel putin ca nu s-a acomodat pana acuma ba chiar e mai rau ca la inceput.

Cand intrebam copilul de ce plange spune ca nu-i place cand il intrebam ce nu-i place odata zice ca-i place totul alta data ca nu-i bun nimica iar mai nou ca nu-i place o anumita doamna.

Acuma e drept ca la cealalta plange mai putin si e mai linistit, dar tot plange. Ne-am gandit sa-l mutam la alta gradinita sau camin, dar daca face tot asa si acolo?

Copilul trebuie sa frecventeze o forma de invatamant, dar va rog spuneti-ne cum sa procedam pentru ca eu cred ca ceva nu facem asa cum trebuie pentru el.

Imi spune stiu ca asta e serviciul meu la care o sa merg chiar daca plang da mie nu-mi place la camin! Ce sa fac?

3 raspunsuri

Buna ziua!

Aceasta situatie este de data recenta sau asa s-a intamplat inca de la inceput?

Este bine sa incercati sa aflati daca comportamentul personalului este potrivit.

Puteti incerca sa vorbiti cu alti parinti si copii pentru a avea marturii cat mai veridice.

Este important sa ii spuneti ca ii intelegeti supararea si ca este indreptatita. Dar va recomand sa limitati discutiile pe aceasta tema.

Daca el vede ca dumneavoastra sunteti ingrijorata si discutati deseori despre aceste evenimente este posibil sa creasta numarul manifestarilor lui.

Incercati sa schimbati rutina si sa aveti dimineata foarte ocupata si el sa fie prins intr-o serie de activitati astfel incat sa nu isi aminteasca supararea: puneti muzica pana plecati din casa (preferabil doar audio nu si video), luati un joc pentru calarie pe care il puteti juca pe drum etc. Puteti sa va ocupati timpul si cu alte activitati "verbale": sa zica fiecare un obiecte pe care il vede ( "eu vad un camion mare si verde"/ "eu vad o pisica neagra" etc), jocul Valiza ( puteti simplifica regulile) etc.

Cand ajungeti la gradinita il pupati si plecati linistita. Este foarte important sa va simta calma si stapana pe situatie.

De asemenea, discutati in particular cu educatoarele sau alte persoane despre acele momente problematice astfel incat el sa nu auda.

Atunci cand il luati sa fie ajutat de doamna sa va spuna ce anume a facut sau sa va dea un biletel in care sa fie notate cateva amanunte despre acea zi.

Copilul va invata ce anume va atrage atentia ( evenimentele placute, activitatile etc) si nu neaparat de cate ori a plans si ce a zis.

Puteti incerca sa va apropiati de alte familii pentru a-i crea legaturi cu ceilalti copii.

Existenta unui prieten va face mai usoara trecerea peste despartirea de familie. Este posibil ca supararile sa apara si pentru ca nu are prieteni si nu se simte inclus in grupurile formate.

In concluzie, fiti stapana pe dumneavoastra si indreptati-va atentia spre partile bune.

Mult succes!

ancuta33
a raspuns acum 5 ani

Buna. Sfatul meu e sa-l muti de la cresa respectiva.

E clar ca ceva sau cineva de acolo il supara si nu cred ca e un moft de-al lui.

Nu-l fortati sa mearga pentru ca poate deveni traumatizant pentru el. Mi-e mila de bietul copilas. Cine stie prin ce trece acolo.

simona
a raspuns acum 5 ani

Multumesc pentru raspuns. Am initiat cateva schimbari adica il luam la amiaza acasa si l-am impacat cu doamna educatoare acuma spune ca sunt prieteni, insa nu e bine nici asa. Am impresia ca el crede ca suntem pe punctul de ceda si forteaza nota, pe de alta parte parca nu pot sa cred ca poate fi chiar asa de "tiran" desi are dimineti cand e isteric de-a dreptul.

Suntem fermi si ii explicam mereu ca este serviciul lui la care trebuie sa mearga din gura zice stiu, insa face taman pe dos.

Suntem constienti de faptul ca trebuie invatat sa-si asume responsabilitati, dar oare procedam corect?

Vezi intrebari din:
/*MASTER*/