Urmareste-ne:

Defaimare - Fabula

Autor: fara autor

Razele calde se joaca,

Prin blana-i de promoroaca.

Nu e toamna, da-i albit,

Asa soarta l-a brodit.

 

El e mândru, caci în sat,

Sase-s negri, un vargat,

Patru-s gri, unul patat,

Iar el, alb imaculat!

 

Când se plimba pe afara,

Parca i-un pumn de zapada!

Iarna prin strat albicios,

Nu-l mai distingi pe Pufos!

 

Se întinde relaxat,

Dar deodata s-a-ntâmplat,

Ca din balta cea murdara,

Un broscoi voinic, si sara.

 

L-a stropit, ce l-a patat,

Pufos este suparat.

Un cotoias l-a zarit,

Si doar bârfe a-mpânzit!

 

A strigat în gura mare,

Artagos, cu indignare:

- Vedeti cum ne-a pacalit,

Pufos nu-i alb, s-a vopsit!

 

Pufos vrea sa le arate

Ca-i murdar. Stând într-o parte,

 Începu ca sa se spele,

Si scapa de peticele.

 

Dar e mâhnit, ce stiti voi,

Suparat e pe broscoi

Si pe cotoiasul care

I-a adus grea defaimare!

 

Ca o morala:

Unii stau doar sa pândeasca,

O chichita sa-si gaseasca,

Sa-si aduca defaimare,

 

Dar ma-ntreb, ce obtin oare?

Eu zic ca mai multi dusmani,

Caci rasplata nu-i pe bani!

S-ar putea sa-ti placa si:

Ti-a placut? Spune-ti parerea!

Deshidratarea la copii si sugari. Ce este de facut?

Inainte sa pleci,

Poti gasi informatii utile si in materialele urmatoare:


Trimite articolul catre prietenii tai

Poti baga cate mailuri vrei tu separate prin spatiu!

Trimite mesajul