Autor: Tianu Vasilica
Stropi de ploaie norii cern,
Parca-ar fi toamna tarzie
Si se lasa umbre reci,
Totu-i ca o poezie.
Vantul sufla dintr-o parte
Aducand cu el tristetea,
Adormind natura toata,
Ignoranu-i frumusetea.
Pasarile zgribulite
Se ascund la dos de ramuri,
Ratacite prin natura
Se lovesc timid de geamuri.
In caldura casei tale,
Ia o carte si citeste!
Cu asa vreme de toamna,
Doar Bacovia lipseste.
