Autor: Aurora Luchian
Luna mai, in sabotei,
Calduta si delicata,
Lasa-n jur parfumul ei,
Si gatita ca o fata,
Sta in ploaia de lumina,
Plimbandu-se prin gradina.
Printre plopii fosnitori,
Se revarsa infinitul,
Limpede, fara de nori.
Pe pamant doar clipocitul
Unui izvor se aude.
S-ar ascunde. Cum? Si unde?
Vantul se inclina lent.
La fruntita cu ani multi,
Cioara poarta pansament
Si se vaita. Vrei s-asculti?
- Un broscoi, tup, a sarit,
Si-n zvacnire m-a ranit!
In cascada, un castan,
Scutura floarea uscata.
Pe sub frunza de bostan,
Nici ingusta, nici prea lata,
Stau ganganii la racoare,
Lancezand de atat soare!
Un miraj e luna mai,
Toti salcamii sunt in floare!
Papadii, brusturi si scai,
Rad in verde. Ca o mare
Se intinde si campia,
Rasfatandu-si ciocarlia.
