Copiii iernii

Autor: Aurora Luchian
Sade Iarna ganditoare
Si plange de suparare,
Vazand Gerul lenevos,
Sforaind pe-o piatra, jos.

Langa el, lungit, citea
Intr-o carte groasa, grea,
Vantul, vrand s-asimileze
Lucruri sa-l innobileze.

Crivatul, asta e buna!
Chircit intr-o vagauna,
Si cosea cu fir de-argint,
O haina pana-n pamant.

Sfios, loial, Fulg de Nea,
Zarind-o pe mama sa,
Mahnita si-ndurerata,
Alerga la ea indata.

- Nu te intrista, mamica,
Iata eu si Pufulica,
Noi cuminciorii copii,
Iti vom face bucurii.

Si-a sters mama, ochisorii,
Privind cu drag, fulgisorii
Cum s-au jucat, chicotit,
Pana vesela-a zambit!

S-ar putea sa-ti placa si:

Ti-a placut? Spune-ti parerea!

Articole recomandate