Autor: Aurora Luchian
Sprijinit de-o buturuga
Il doare, ar vrea sa planga.
Dar isi spune: "Sunt barbat,
O lacrima am scapat!"
Sufla-n degetul lovit.
Unghia s-a-nvinetit,
Caci a nimerit in ea
Cand gardul il repara.
Hei, pe gardul harbuit
Nicusor l-a mesterit!
Cand maicuta-l va vedea
Tare mult s-o bucura!
El este barbatu-n casa!
Tata a stat bland, pe masa,
Apoi dus a fost din lume
In plans mult si rugaciune.
Iar roboteste voios,
Smiorcaitu-i de prisos!
Mai aude pe la poarta:
-Bietul, daca n-are tata...
