Autor: Mahok Valeria
Un zmeu furios traia odata
In turnul lui de ura si mandrie,
Sfidand orice se-afla an jurul sau
Si razbuna firea-i capricioasa,
Pe cei mai slabi ce-n cale ii ieseau,
Crezand mereu in a sa nemurire.
Si cum privea de sus in zeflemea,
La cei ce cautau sa-l imbuneze
Si ce nefericire ii plangeau,
Hulpavul zmeu cu gura in bucate
Fu despicat de-a dreptu-n jumatate,
De-un fulger mic al unei ploi sarace
Ce printre nori cu biciul se juca.
Asa ca, dragii mei, luati invatatura:
Ca pentru toata lumea este-un bici,
Care plesneste fara indurare,
Pe cei ce legea firii o incalca.
