Urmareste-ne:

Ceaiul verde si sanatatea




 

In domeniul tratarii bolilor, virtutile ceaiului verde nu au fost nici pe departe epuizate, desi in ultimii zece sau douazeci de ani s-au facut numeroase studii privind eficienta sa.

Ceaiul verde este un aliment natural cu multe rezultate promitatoare in lupta impotriva anumitor maladii si afectiuni. Marea sa putere sta insa in eficienta profilactica: el ajuta la prevenirea cancerului.

Dat fiind ca ceaiul verde poate fi baut in cantitati mari fara nici un fel de probleme, eficacitatea sa biologica poate fi pusa pe deplin in valoare. Se observa ca la populatiile cu o nutritie deficitara, consumul abundent de ceai verde este suficient pentru a impiedica distrofia. Astfel, ceaiul verde este adecvat pentru tratarea unor afectiuni relativ inofensive, dar persistente, ca de exemplu durerile de cap. In cazul unor boli grave, sau cronice, el trebuie insotit de o medicatie corespunzatoare.


Ceaiul verde poate constitui un supliment eficace al tratamentului medical. In cele ce urmeaza vom explica in ce boli acesta are eficienta maxima si de ce.

Boli ale inimii si aparatului circulator



 Boli ale inimii si aparatului circulator

EGCG, flavonele, saponinele si vitaminele previn depunerile daunatoare pe peretii vaselor de sange, fluidizeaza sangele si reduc riscul unui infarct sau atac de apoplexie. Stresul joaca si el un rol in aceste "boli manageriale", iar ceaiul verde combate stresul.

De aceea, o dieta bogata in ceai este utila in caz de hipertensiune arteriala, nivel ridicat al colesterolului, daca a survenit deja un infarct sau un atac de apoplexie, angina pectorala si insuficienta cardiaca.

In esenta, toate aceste boli sunt urmari ale arteriosclerozei avansate. Daca sangele nu mai poate curge nestingherit prin artere din cauza ca acestea s-au ingustat in urma depunerilor de colesterol si calciu, apare pericolul ca intr-o zi aceasta deschidere, deja stramta, sa fie complet blocata de un cheag de sange.

S-a produs o tromboza si sangele nu mai poate circula prin acel vas. Pericolul este maxim atunci cand un organ vital – inima, plamanii sau creierul, de exemplu – nu mai pot fi irigate cu sange. In acest caz se vorbeste de un infarct, o embolie pulmonara sau un atac de apoplexie. Problema este ca arterioscleroza nu produce nici o suferinta si trece neobservata pana cand este deja prea tarziu. De aceea este atat de importanta profilaxia.

Ceaiul verde coboara nivelul colesterolului LDL "rau" din sange, cel care se depune in principal pe peretii vaselor de sange, si ridica nivelul colesterolului HDL "bun", cel care nu se depune. In plus, ceaiul verde scade in mod activ presiunea sanguina si mentine fluiditatea sangelui, astfel ca nu se pot forma atat de usor cheaguri.

De aceea, persoanele cu un factor de risc ridicat pentru bolile inimii si ale aparatului circulator (stres, fumat, hrana nesanatoasa, sedentarism, hipertensiune arteriala) trebuie sa bea cat mai mult ceai verde la masa, astfel incat acesta sa-si poata dezvolta optim efectele pozitive.

Cum si unde intervine ceaiul verde in procesul de arterioscleroza, nu se stie inca, dar numeroase studii au aratat ca un consum regulat, adica zilnic, de ceai verde duce la o mai buna valorificare a colesterolului si la reducerea depunerilor pe peretii vaselor de sange.

De asemenea, oamenii supusi stresului si suprasolicitarii trebuie sa ia cat mai des pauze de ceai, in timpul carora sa se detaseze complet de agitatia cotidiana si sa se concentreze pe prepararea si savurarea ceaiului. Aceasta favorizeaza o destindere benefica pentru sanatate si ne ajuta sa privim lucrurile mai relaxat.

Pentru intarirea efectului calmant, se opareste o lingurita de roinita uscata cu 150 ml apa, se lasa 10 minute si se amesteca cu ceaiul verde. Doua pana la trei cesti zilnic calmeaza sistemul nervos, asigura un somn linistit si odihnitor si regularizeaza bataile inimii.

In caz ca exista deja o usoara boala de inima se pregateste o infuzie dintr-o lingurita frunze de paducel si 200 ml apa fierbinte, care dupa 20 minute se amesteca cu ceai verde. Baut regulat, acest amestec de plante si ceai verde are efect intaritor asupra inimii, favorizeaza irigarea sanguina si mareste capacitatea de efort.

Infectiile



 Infectiile

Vitamina C si flavonoidele au impreuna un efect antibiotic si antiinflamator si sunt foarte eficiente impotriva oricaror agenti patogeni, precum bacteriile, virusii sau ciupercile. De aceea, ceaiul verde este util in cazurile de deficienta a sistemului imunitar, infectii gripale, ciuperci ale pielii sau inflamatii intestinale.

In general, slabiciunea sistemului imunitar se manifesta prin raceli repetate, bronsita cronica, reaparitia bolilor cauzate de ciupercile pielii.

Majoritatea acestor infectii sunt de lunga durata si foarte greu de combatut, caci ele reizbucnesc dupa intervale de aparenta acalmie. Lupta continua a organismului impotriva acestor infectii duce la depresie si epuizare, slabind si mai mult sistemul imunitar si astfel cercul vicios se inchide.

Complicatul sistem imunitar este usor de influentat din exterior. Mai ales radicalii liberi, foarte agresivi, intervin in reactiile chimice din lupta impotriva agentilor patogeni si distrug celulele defensive ale corpului, in special globulele albe.

Radicalii liberi apar ca urmare a unor factori nocivi din mediul inconjurator – radiatii, toxine etc. – sau ajung in corp prin intermediul hranei sau al respiratiei, si trebuie rapid anihilati. Si stresul produce radicali liberi in corp.

Daca organismul dispune de suficienta vitamina C, aceasta va reactiona cu radicalii liberi si ii va scoate din lupta. Ceaiul verde furnizeaza nu doar vitamina C, dar contine in plus si flavone, care preiau celelalte functii ale vitaminei, astfel ca aceasta poate fi economisita si mobilizata mai eficient impotriva radicalilor liberi.

In tratarea bolilor cauzate de raceala, ceaiul verde actioneaza cel mai eficient daca este combinat cu vitamina C. De aceea se vor bea zilnic doua-trei cesti mari (circa 250 ml) de ceai in care s-a pus zeama de la o jumatate de lamaie. Ceaiul poate proveni de la prima sau a doua infuzie, dar trebuie pregatit cu apa la o temperatura ceva mai scazuta (circa 70–80°C). Zeama de lamaie se pune in ceaiul gata preparat.

In cazul unor raceli rebele, in ceai se poate adauga si putina miere de albine, care poseda calitati de antibiotic. Pentru prevenirea racelii, este suficient ceaiul verde. Este foarte important ca raceala sa fie intotdeauna tratata complet, pentru a evita aparitia unor complicatii mai grave.

In afectiunile cailor respiratorii, eliminarea mucozitatilor este usurata daca se opareste o lingurita de radacina de patrunjel uscata, se lasa 10 minute si fiertura astfel obtinuta se amesteca cu ceai verde. Bautura aceasta favorizeaza expectoratia si previne o noua infectie. Pentru o profilaxie generala, se vor consuma multe legume si fructe bogate in vitamina C, se va evita fumatul, avand grija ca aerul respirat sa fie curat si suficient de umed, si se va face destula miscare.

Ceaiul verde tare amestecat cu zeama de lamaie este indicat pentru gargara in caz de inflamare a faringelui. Cu aceasta solutie se va face gargara dimineata si seara, cate doua minute.

Pentru o dezinfectie usoara a cavitatii bucale si prevenirea mirosului urat al respiratiei se bea de asemenea ceai verde, pur sau in amestec cu frunze de menta; se poate folosi si pentru clatirea si improspatarea gurii.

In caz de inflamatii acute ale gatului sau cavitatii bucale, efectul dezinfectant al ceaiului verde este intarit daca se amesteca cu o infuzie preparata dintr-o lingurita de flori de arnica (Arnica montana) uscata, sau o lingura de salvie uscata, si 150 ml de apa fiarta. Fiertura obtinuta se lasa circa opt minute, dupa care se adauga in ceaiul verde. Cu aceasta mixtura se va face gargara sau se va clati gura dimineata si seara.

Ceaiul verde ajuta si la infectiile externe ale pielii, de exemplu cele cauzate de ciuperci. Micozele se manifesta prin aparitia unor pete rosii, solzoase, care produc mancarimi. In principiu, aceste pete se pot ivi in orice parte a corpului, dar cel mai adesea este vorba de picioare, zona dintre degete, sau acolo unde exista cute ale pielii (de exemplu la subsoara, sub sani sau in regiunea genitala, fiindca deseori aceste zone sunt calde si umede, precum si solicitate prin frecare).

Substantele tanante din ceaiul verde intaresc pielea si ii maresc rezistenta, iar saponinele, cum am mentionat deja, au proprietatea de a distruge celulele ciupercilor cand vin in contact cu ele.

Pentru uz extern impotriva ciupercilor pielii, se amesteca frunze de ceai verde cu salvie in raport de 2:1, se opareste cu apa fiarta si se lasa circa 5 minute. La un litru de apa revin trei linguri de frunze. Salvia este folositoare prin aceea ca, pe termen lung, inhiba transpiratia. Se inmoaie un servet curat in infuzie, dupa care se aplica pentru 10 minute pe locurile afectate de ciuperca. Bineinteles ca mainile si picioarele se pot introduce direct in lichidul cald; nu este nevoie ca frunzele sa fie indepartate. Dupa care pielea se sterge bine si, eventual, se pudreaza usor.

Pentru calmarea arsurilor neplacute cauzate de expunerea la soare, sunt de ajutor comprese reci cu ceai verde. Substantele tanante continute in ceai pastreaza apa in piele si impiedica astfel uscarea ei, calmand in acelasi timp durerile si impiedicand inflamarea.

In plus, vitamina C si flavonele distrug radicalii liberi formati prin actiunea radiatiei solare si care pot dauna pielii. Pentru o compresa racoritoare, se amesteca ceai verde cu putina branza de vaci sau iaurt si se formeaza o crema, care se lasa catva timp la rece, apoi se ung cu ea portiunile iritate ale pielii. De indata ce crema se incalzeste, operatiunea se repeta inca o data sau de doua ori. Efectul dezinfectant poate fi sporit daca ceaiul verde se amesteca cu putin ceai de musetel.

Pentru intepaturile persistente ale unor insecte se pot aplica direct pe locul intepaturii frunze de ceai oparite, dupa ce s-au racit putin, apoi se lasa sa actioneze. Ele calmeaza efectiv mancarimile chinuitoare.

Cancerul



 Cancerul

Prin cancer se intelege in general o proliferare necontrolata a celulelor corpului, fara ca aceste celule degenerate sa poata fi recunoscute si combatute de sistemul imunitar al corpului. Anumite forme de cancer apar mult mai rar in regiunile unde se consuma in mod regulat ceai verde, cum ar fi China sau Japonia, comparativ cu alte regiuni.

Degenerarea celulelor poate fi cauzata de substante chimice precum nitroaminele sau anumite componente ale fumului de tigara, de radiatiile radioactive sau de virusi. In fiecare an, in Germania de pilda, se imbolnavesc de cancer circa 300 000 de oameni, pentru doua treimi dintre ei boala dovedindu-se mortala.

Ceaiul verde nu este, bineinteles, un medicament in cazurile de cancer deja declarate, dar el poate sustine terapia si, mai ales, poate preveni imbolnavirea de cancer. Principalul sau avantaj sta in faptul ca el ataca o tumoare in curs de formare nu doar dintr-o singura directie, ci din mai multe.

EGCG, flavonele si vitaminele inhiba cresterea tumorilor maligne, dar in primul rand impiedica aparitia lor. Aceste substante neutralizeaza radicalii liberi si nu permit ca din alimentele bogate in nitrati sa se formeze nitroamine cancerigene.

Deoarece nitratii si radicalii liberi exista si in alimente, este bine ca la masa sa se bea regulat ceai verde, pentru a preveni aparitia cancerului.

Recomandarea aceasta este valabila mai ales pentru persoanele predispuse la cancer de piept, stomac sau intestin. Se va bea pana la un litru de ceai pe zi. Vitamina C si zincul actioneaza ca intaritoare ale sistemului imunitar. EGCG protejeaza de asemenea de radiatiile periculoase, cum ar fi razele ultraviolete ale Soarelui sau radiatiile radioactive.

Polifenolii din ceaiul verde pot patrunde direct in materialul genetic al celulei, unde blocheaza legaturile chimice speciale a caror rupere declanseaza mutatiile. Acest efect previne nemijlocit aparitia cancerului.

Cele doua domenii despre care tocmai am discutat – infectiile si cancerul – sunt cele in care ceaiul verde isi poate etala cel mai bine largul spectru de efecte benefice.

Acestea se datoreaza faptului ca el contine o multitudine de substante diferite, care actioneaza impreuna impotriva radicalilor liberi si protejeaza corpul de diferitele infectii si de tumori.

Substantele importante sunt cele deja mentionate: vitamine, minerale, flavone, polifenoli si alte materii vegetale naturale. Radicalii liberi sunt grupari de molecule care in urma unor influente din exterior devin foarte active chimic.

In cautarea altor molecule cu care sa intre in combinatii chimice, ei reactioneaza agresiv, de exemplu cu elementele componente ale grasimilor din peretii celulelor. Ocazional, radicalii liberi sunt chiar in stare sa-si extinda energia distructiva pana in nucleul celulei, si sa modifice informatia genetica stocata acolo. Aceasta poate duce la mutatii capabile sa provoace cancer.

In mod normal, corpul se protejeaza singur de radicalii liberi agresivi cu ajutorul sistemului de aparare bine dezvoltat. Daca el poseda suficienti captatori eficienti de radicali, acestia vor retine radicalii liberi, transformandu-i in produsi metabolici inofensivi, care apoi sunt eliminati foarte simplu pe cai naturale. Daca, insa, acesti captatori lipsesc, sau exista un numar prea mare de radicali, organismul este suprasolicitat si celulele vor avea de suferit.

Acest lucru se poate intampla cand organismul este supus unor radiatii intense (lumina solara sau radiatii Röntgen), cand se afla sub influenta unor substante daunatoare din mediu (metale grele, solventi chimici sau substante conservante), sau cand se gaseste in situatii fizice sau emotionale extreme (sport excesiv, stres psihic). Fiindca uneori doar cu greu ne putem sustrage acestor factori, cel mai bun mijloc de a proteja organismul de efectele nefaste ale radicalilor liberi este sa asiguram prin intermediul hranei o cantitate suficienta de captatori de radicali (numiti si antioxidanti).

Ceaiul verde contine multe substante cu efect antioxidant, iar consumul sau regulat pastreaza sanatatea si capacitatea de rezistenta a corpului. Cele mai importante substante antioxidante sunt: vitamina C, vitamina E, beta-carotina si seleniul. Asa cum am aratat deja, o serie de substante continute in ceaiul verde, ca de pilda flavonele, protejeaza si mentin capacitatea functionala a vitaminei C.

Din acest motiv este util ca, pe langa o alimentatie echilibrata, bogata in legume si fructe proaspete, sa se bea regulat cate o ceasca de ceai verde in loc sa se ia vitamine sintetice.

Bolile metabolice



 Bolile metabolice

Ceaiul verde nu poate sa vindece boli metabolice precum diabetul zaharat (Diabetes mellitus), in schimb le poate influenta favorabil, prin aceea ca incetineste descompunerea in intestin a hidratilor de carbon complecsi, de exemplu amidonul.

Este o proprietate a EGCG sa impiedice ca enzima amilaza sa transforme amidonul in zaharuri simple. Acestea din urma vor ajunge, deci, semnificativ mai incet in sange, iar organismul nu va mai fi inundat de zaharuri. Ca urmare, pancreasul este menajat, iar glicemia este compensata.

In schimb, ceaiul verde nu influenteaza digestia unor alimente bogate in zaharuri, caci acestea vor ajunge fara nici o alta descompunere din intestin in sange, marind glicemia.

El nu poate nici sa compenseze o alimentatie nerationala, cu toate acestea este important pentru diabetici sa bea regulat la masa ceai verde, caci in anumite conditii aceasta poate reduce dependenta de insulina.

Artrita (sau podagra) este tot o boala metabolica, predispozitia pentru ea transmitandu-se ereditar. Ea apare din cauza unei cantitati prea mari de acid uric in sange, care nu mai poate fi eliminat destul de rapid prin rinichi si se depune sub forma de cristale in articulatii.

Acestea produc din timp in timp crize dureroase de artrita, mai ales in articulatiile degetelor de la maini si de la picioare.

In plus, cristalele de acid uric se pot depune si sub forma de piatra la rinichi. Daca o asemenea piatra blocheaza una din caile urinare, se produc colici renale extrem de dureroase. In urma unei combinatii nefericite intre o disfunctionalitate renala si o alimentatie prea bogata in purine la un nivel prea ridicat al acidului uric se ajunge.

Purinele sunt substante din componenta alimentelor, din descompunerea carora rezulta, intre altele, si acidul uric. De aceea, bolnavi de artrita trebuie sa se abtina de la consumarea alimentelor bogate in purine, precum carnea, organele interne, extractul de drojdie si mezelurile. Si alcoolul este daunator, intrucat restrange considerabil eliminarea acidului uric.

Pe langa schimbarea obiceiurilor alimentare, este util si consumul abundent de ceai verde, fiindca acesta stimuleaza activitatea renala. Saponinele din ceaiul verde fixeaza in intestin grasimile din alimente, care astfel nu mai ajung in corp, unde ar putea impiedica eliminarea acidului uric sub forma de alcool.

Cu efectul sau de combatere a aciditatii din intregul corp, ceaiul verde are un efect benefic asupra artritei, fiind totodata un calmant natural. Pentru o curatare temeinica a rinichilor, se vor bea de-a lungul zilei 1,5–2 litri de ceai verde.

Tulburarile digestive



 Tulburarile digestive

Ceaiul verde actioneaza impotriva unor tulburari digestive precum arsuri la stomac (pirosis), gastrita, iritatii ale stomacului, eructatii si diaree. El trebuie baut in timpul mesei, incet si cu inghitituri mici, caci astfel poate actiona cel mai bine impotriva aciditatii continutului stomacal.

Dupa o mancare bogata in grasimi, de exemplu, pot aparea arsuri la stomac din cauza aciditatii, care se intoarce in esofag. Deoarece ceaiul verde face parte din categoria alimentelor cu efect bazic, una sau doua cesti baute la masa pot diminua gradul de aciditate a stomacului.

Diareea este cauzata de cele mai multe ori de stres, infectii bacteriene sau o alimentatie gresita. ªi alergiile fata de anumite alimente pot sta la originea durerilor de burta si a diareei. De asemenea, ea poate fi un simptom pentru o inflamatie serioasa a intestinelor.

Ceaiul verde ajuta la reglarea functiei intestinului. Continutul sau de vitamina C, flavone si saponine combate inflamatiile, iar substantele tanante extrag surplusul de apa din continutul intestinal, cu rezultatul ca se reduce pierderea de lichid. Nu in ultimul rand, ceaiul verde inlocuieste lichidul pierdut si are un efect benefic in cazul diareei cauzate de stres.

Pentru extragerea a cat mai multor substante tanante, persoana suferinda de diaree trebuie sa arunce prima infuzie si s-o foloseasca numai pe cea de-a doua, pe care o va lasa sa stea cel putin cinci minute.

Ceaiul verde este bun si pentru lipsa poftei de mancare. Cauzele acesteia, la copii sau la adulti, sunt adesea stresul si grijile, sedentarismul si amortirea nervilor gustativi in urma consumului exagerat de alimente dulci sau picante.

Prin substantele amare pe care le contine, ceaiul verde stimuleaza centrul foamei din creier si antreneaza simtul gustativ pentru o distinctie de finete intre alimente. Chiar si atmosfera placuta pe care o raspandeste, detasarea de grijile si agitatia cotidiene stimuleaza apetitul si permit din nou savurarea mancarii. Oamenii care sufera de lipsa poftei de mancare, trebuie intotdeauna sa lase ceaiul sa stea circa 5 minute inainte de a-l bea, caci astfel in infuzie vor trece mai multe substante tanante.

Ceaiul va fi baut in liniste, cu inghitituri mici, inainte de masa.

Inflamarea mucoasei stomacale este provocata Heliobacter pylori, o bacterie larg raspandita, atunci cand sistemul imunitar al persoanei respective este slabit. Inflamatia este agravata de o alimentatie necorespunzatoare, fumat si tensiune psihica. Substantele tanante din ceaiul verde au un efect calmant asupra tractului stomac-intestin, protejeaza mucoasele acestuia de bacteriile daunatoare si elimina excesul de aciditate din stomac.

Se previne astfel atacarea mucoasei stomacului de excesul de aciditate. In acelasi timp, tanantii favorizeaza digestia. Daca stomacul este sensibil, se va bea intotdeauna ceai verde la masa, dar numai a doua si a treia infuzie, care se vor lasa de fiecare data sa stea cate 5 minute.

Afectiunile dentare



 Afectiunile dentare

Ceaiul verde este eficient in combaterea cariilor, a parodontozei, inflamatiilor gurii si faringelui si previne osteoporoza. Pentru a impiedica aparitia cariilor dentare si a paradontozei, se va bea regulat in timpul mesei, sau dupa, o ceasca de ceai verde.

Alimentele bogate in zaharuri sau acizi, precum dulciurile, fructele si sucurile, ataca violent smaltul dintilor. Prin continutul sau ridicat de fluor, ceaiul verde intareste smaltul si-l face rezistent la atacul acizilor. Dintii isi pierd astfel mai lent substantele minerale. Tanantii au efect astringent, cu alte cuvinte contracta tesuturile, intaresc gingiile si pot chiar sa vindece mici rani si inflamatii.

De asemenea, ei inhiba enzima amilaza, existenta in saliva umana si care descompune hidratii de carbon in zaharuri simple. Acestea servesc apoi ca hrana bacteriilor care produc cariile si sunt transformate in acizi daunatori pentru dinti. Cine obisnuieste ca impreuna cu alimentele bogate in hidrati de carbon – cum ar fi painea, pastele fainoase sau cartofii – sa bea si cate o ceasca de ceai verde, atacul acizilor va fi mai redus in cavitatea bucala si va avea o dantura mai sanatoasa.

Cu cat ceaiul ramane mai mult timp in gura, cu atat este mai pronuntat efectul anti-carie.

In plus, EGCG impiedica dezvoltarea bacteriilor si formarea tartrului dentar si protejeaza astfel nu doar de carii, ci si de paradontoza. Vitamina C si flavonele au in general un efect antiinflamator. Nu in ultimul rand, ceaiul verde regularizeaza producerea salivei, care neutralizeaza acizii agresivi din cavitatea bucala.

Calciul mareste rezistenta oaselor, iar manganul, la randul sau, optimizeaza utilizarea calciului, astfel ca oasele si dintii pot sintetiza substante mai dure. Toti acesti factori asigura un schelet solid si dinti sanatosi.

Pentru prevenirea cariilor si a parodontozei este foarte utila si clatirea zilnica a gurii cu ceai verde in care s-a amestecat zeama de lamaie proaspat stoarsa.

Consumul ceaiului verde de catre copii



 Consumul ceaiului verde de catre copii

Si copiii cu varsta de peste sase ani pot sa bea ceai verde. In schimb, pentru cei mai mici de sase ani, este preferabil sa se aleaga un sortiment de ceai mai usor.

La scolari, ceaiul verde este foarte util pentru concentrare si pofta de mancare, dar nu li se va da prima infuzie, care contine cofeina.

Daca copilul nu este inca obisnuit cu gustul usor amarui al ceaiului, acesta poate fi indulcit la inceput cu putina miere, sau amestecat cu suc diluat de portocale, mere sau alte fructe.

Astfel, ceaiul devine mai atractiv pentru ochi si gust, si totodata este imbogatit in vitamine si substante minerale. Vanilia, scortisoara si alte condimente sunt de asemenea indicate.

Acest material apartine Editurii Niculescu. Reproducerea textului  integral sau partial este interzisa.


Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro

Taguri

Citeste si despre

Articole de la parteneri

Aplicatii pentru copii

DESCARCA
DESCARCA

Inainte sa pleci,

Poti gasi informatii utile si in materialele urmatoare:


Trimite articolul catre prietenii tai

Poti baga cate mailuri vrei tu separate prin spatiu!

Trimite mesajul