Cum redevenim femeile de dinaintea nasterii copilului. Recomandarile psihologului Keren Rosner

| | Modificat: 2019-04-14 22:10:44

Pentru femei, odata cu bucuria nasterii, apare si complexitatea noului rol de mama. Solicitarile copilului si dorinta mamei de a-si indeplini responsabilitatile cat mai bine fac ca proaspata mamica sa se implice mult in tot ce are legatura cu copilul.

Programul bebelusului, fiind acaparator, timpul si energia mamei se epuizeaza rapid daca nu primeste ajutor de la cineva de incredere si in special de la partenerul de viata.

Fricile mamelor 

Multe frici isi fac loc in sufletul mamei, insa fricile nu ajuta la bunastarea situatiei.

Daca tatal se sustrage fiindca se implica in activitati profesionale si isi continua programul obisnuit lasand ca mama sa fie impovarata cu toata munca si grija de parinte, ea o sa se simta singura, frustrata, furioasa si fara spijin.

Solicitarile si emotiile repetate zilnic duc la epuizare fizica si psihica, la depresie postpartum.

Proaspata mamica se simte depasita de acest rol, crede ca nu o sa poata face fata pe termen lung si de aici incep framantarile si indoielile in ceea ce priveste decizia de a avea un copil si isi reevalueaza sentimentele partenerului.

Proaspata mamica se simte coplesita de oboseala, dezamagire, tristele si cu energia ramasa se concentreaza pe copil neglijandu-se pe sine, relatia cu partenerul, relatiile cu ceilalti.

Faptul ca se rupe de mediul profesional si nici nu are cu cine comunica frecvent pentru ca se indeparteaza de ceilalti o fac, pe langa autoizolare, sa se simta captiva intr-o situatie din care nu poate iesi.

Implicarea partenerului, extrem de importanta 

Ca sa se poata bucura real de copilul ei, sa poata participa cu toata inima si creativitatea la formarea puiului ei, sa poata sa-i transmita trairi pozitive si incredere copilului, mama are nevoie de ajutor.

Este bine  sa se pregateasca inca dinainte de nastere cum o sa procedeze si cine o sa o ajute, nu la ingrijirea copilului, ci la gospodarie. Este bine sa se stabileasca niste reguli pe care sa le respecte deopotriva cuplul, dar si alte persoane implicate, legate de igiena, hrana, ajutor, principii.

In relatia cu copilul este bine ca mama sa ramana constant in intampinarea nevoilor lui. Apropierea si atingerea, petrecerea timpului impreuna sunt elemente extrem de importante in construirea relatiei mama – copil si relatiei copil – mediu exterior.

Atentia mamei la propria persoana este valoroasa pentru copil si pentru ea. Daca mama este odihnita, disponibila, binedispusa, ea va trai din plin bucuria maternitatii. Va participa activ la tot ce inseamna viata copilului, o sa invete sa il cunoasca si sa anticipeze corect nevoile acestuia.

Implicarea deopotriva a tatalui in viata copilului si a mamei inca de la inceput face diferenta pentru trainicia si armonia viitoare a familiei.

Femeia are nevoie ca partenerul sa-i dovedeasca faptic ca ea si copilul sunt importanti pentru el , ca ii pasa.

De multe ori prezenta fizica, gesturile de afectiune si intelegere sunt atat de pretioase pentru mama incat ea se incarca cu puterea de a face fata greutatilor.

In cazul in care tatal ii va arata ca il deranjeaza atentia pe care mama o acorda predominant copilului, ca nu-i sunt placute solicitarile copilului, ca i se pare nepotrivit sa se apropie de copil, femeia va suferi, pentru ca va interpreta raceala lui ca respingere, abandon, lipsa de iubire.

In timp, ea se va retrage afectiv din relatie si nu va ramane decat o conventie faptul ca raman impreuna.

Chiar daca mama pare mai irascibila si nemultumita, in spate, nu sunt pretentii exagerate, ci frici diverse legate de performanta de a fi "mama buna", daca face lucrurile bine si daca va rezistenta la cerintele copilului. 

Tatal ar fi indicat sa ii ofere mamei, pe langa ajutor, posibilitatea sa petreaca timp singura: sa iasa la cumparaturi, cu prietenele, sa-si viziteze rude, sa se ingrijeasca, sa se relaxeze.

Sunt binevenite iesirile cuplului impreuna cu copilul, dar si fara el, in mici escapade care aduc prospetime si sentimentul de aventura. Astfel de activitati intaresc sentimentul de implinire si de familie.

Gradual, activitatile trebuie sa se diversifice astfel incat sa nu se instaleze monotonia si plictiseala.

Dupa o perioada, mama incepe sa simta lipsa unei alte activitati in afara casei, incepe sa tanjeasca dupa serviciu sau dupa atmosfera de dinaintea nasterii.

Ar fi bine sa isi activeze mintea cu stimuli noi, cu activitati noi. Poate sa gaseasca o arie de interes nou pe care sa o exploreze in momentele libere, sa caute un domeniu de activitate care sa poata fi practicat acasa. Ar putea practica, de asemenea sport, meditatie, autocunoastere, lecturarea unor carti de interes pentru ea si, evident, sa nu ezite sa iasa la plimbare cat mai mult.

"Femeia trebuie sa ramana cocheta"

Aspectul fizic nu este de neglijat, pentru ca, daca o perioada mai lunga, nu este luat in considerare poate fi motiv de dezapreciere de sine. Femeia trebuie sa ramana cocheta, ingrijita, atractiva.

Mentin aprecierea ca orice conflict merita evitat prin comunicare calma, sincera, exprimarea sentimentelor, temerilor si intentiilor prin dialog si deschidere spre schimbare.

Tensiunile mocnite, nemultumirile mascate fac rau echilibrului familial, dar si celui psihic. Nimeni nu este ghicitor in ganduri, asa ca orice intentie, dorinta, trebuie exprimate.

De evitat:

  • suprasolicitarea data de acumularea de responsabilitati care pot fi delegate altora.
  • retragerea in casa, fara a mentine relatii cu persoane de aceeasi varsta.
  • discutii cu alte mamici pe teme exclusiv legate de copii si capcana comparatiilor.
  • indoieli in ceea ce priveste rolul de mama.
  • convingerea ca nu mai este importanta propria persoana.
  • indepartarea partenerului din activitati legate de copil bazate pe scuza ca nu se pricepe (el poate invata daca este lasat).
  • amanarea altor activitati pentru ca te simti vinovata fata de copil ca nu ramane doar el in centrul preocuparilor.  
  • persistarea in a accepta recomandari (cu care nu esti de acord!) ale rudelor pentru a nu le jigni priceperea in cresterea copiilor.
  • refuzul de a participa la evenimente pentru cateva ore pe motiv ca nu stii ce face copilul, nevoia de control permanent.
  • devalorizarea partenerului in rolul de tata.
  • amanarea unor activitati placute din teama sa nu fii privita ca frivola.
  • frica de a reincepe o activitate profesionala pentru ca ti-ai pierdut dexteritatea.
  • anxietatea de separare de copil, convingerea ca ceva rau se va intampla daca nu esti permanent prezenta langa copil.

Fiecare mama trebuie sa isi aminteasca ca mai intai a fost femeie, iar aceasta calitate trebuie respectata ca si rolul de mama. O femeie fericita si implinita va fi o mama buna pentru copilul ei.

Articol scris de psiholog psihoterapeut Keren Rosner

 Fiecare mama trebuie sa isi aminteasca ca mai intai a fost femeie, iar aceasta calitate trebuie respectata ca si rolul de mama. O femeie fericita si implinita va fi o mama buna pentru copilul ei. Articol scris de psiholog psihoterapeut Keren Rosner. 

Taguri Maternitate Femei dupa nasterea copilului Regasirea feminitatii

Citeste si despre

Articole de la parteneri