Copiii, cu inima lor mare, sunt dispusi sa-i asculte pe parintii care ii inteleg si ii fac sa vada ca le vor intotdeauna binele.
Daca un copil se simte neglijat sau nu nerespecta instructiunile tale de-a face cu tine mai mult decat iti imaginezi. Asta nu inseamna ca este "vina ta." Dar noi adultii trebuie sa cautam sa ne facem auziti, sa-i convingem sa ne asculte, si sa nu ne plangem plasand responsabilitatea de a "actiona cu maturitate" micutilor nostri care sunt doar: cei mici.
Responsabilitatea este a noastra
Atunci cand presupunem ca numai parintii sunt responsabili de generarea acestei ascultari active si cooperare acasa, rezolvam majoritatea problemelor care ne afecteaza in acest sens.
A fi responsabil pentru generarea acestei comunicari eficiente nu ii scuteste pe cei mici de sarcina lor de a participa, a asculta si a coopera, dar le permite sa invete din mers cu ghiduri clare, pedagogice si umane, care elimina etichete precum "copil rasfatat, "neascultator" sau ca "nu se va schimba niciodata."
Totul incepe prin a-l considera pe cel mic o persoana
O solutie pentru a incerca sa intelegem de ce copiii nostri nu ne asculta ar fi sa reflectam asupra faptului ca uneori nu ii ascultam sau nu ascultam nici adultii.
Motivele pentru care nu respecti cererea cuiva, adult sau copil
1. Pentru ca nu sunt la dispozitia cuiva care imi cere ceva;
2. Pentru ca nu vreau sa particip;
3. Pentru ca sunt ocupat cu alte activitati si nu pot participa;
4. Pentru ca ceea ce mi se cere mi se pare ceva inutil.
Din pacate, multi parinti sunt de parere ca micutii "ar trebui sa se supuna mereu, doar stragandu-i" si ca parintii trebuie sa fie acei jandarmi care sa le spuna cand si ce sa faca.Astfel, multi parinti se frustreaza cand copiii lor "nu se supun," fara a lua in considera ca este bine ca acestia sa aiba prioritati, ca sunt uneori ocupati si decid cand apelul pe care il primesc este "demn de atentie" si cand nu.
Asta nu inseamna ca cei mici ar trebui sa faca numai ce vor ei, dar aceasta vointa si lumea interioara cu care se naste fiecare dintre copii este o bijuterie si decat sa o zdrobim pentru a ne impune regulile, ar trebui sa ne straduim sa o validam si sa le ghidam inclinatiile, astfel incat sa reusim sa le imprimam celor mici sa traiasca o viata libera, dedicata cautarii adevaratului si iubirii pentru lucurile bune.
Cheia este conectarea
Este important sa le spunem copiilor ca rolul nostru este sa ii ghidam. Datorita varstei si experientelor noastre, privim dincolo de mica lor lume. Ce le va aduce mai multe beneficii copiilor? O pedeapsa si o umilinta, deoarece in loc sa se spele au urmarit programul lor preferat la televizor in afara perioadei permise, sau o reflectie comuna asupra importantei participarii si respectarii acordurilor stabilite intre cele doua parti?
Nimeni nu cunoaste mai bine un copil decat parintii sai. Ingrijindu-l si iubindu-l esti persoana cea mai potrivita pentru a crea o legatura intre voi. Intrebati-l de ce nu v-a ascultat sau de ce nu a vrut sa asculte indicatia.
Dar cel mai important este sa fim calmi si capabili sa ascultam chiar si raspunsurile care nu ne plac, invitandu-l pe celalalt sa se exprimi mereu cu respect.Reflectati impreuna pentru ca ne poate conduce sa descoperim motivele pentru care cei mici au fost "neascultatori." Poate ca este vorba de ingrijorare, singuratate sau tristete.
Cand cei mici "nu va asculta," coborati la nivelul inaltimii lor si priviti-i direct in ochi. Intrebati, reflectati si comunicati nevoile si motivele pentru a crea o legatura de familie.
Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro
