Psihologul Keren Rosner, despre beneficiile si riscurile desenelor animate pentru copii

| | Modificat: 2019-03-25 23:21:32

Desenele animate prezinta atat beneficii, dar, mai ales, riscuri pentru dezvoltarea copiilor, in conditiile in care cei mici ar sta lipiti de ecranele televizoarelor sau tabletelor ore in sir. O alta problema o reprezinta desenele animate nepotrivite varstei. Lamuriri despre impactul desenelor animate ne ofera psihologul Keren Rosner in interviul mai jos.

Copilul.ro: Care sunt beneficiile desenelor animate?

Psiholog Keren Rosner:  Prin activitatile si jocurile copiilor, pe care le permitem si le incurajam, asteptam sa invete lucruri noi, sa-si dezvolte abilitati si, poate cel mai important, sa-si „modeleze creierul” cat mai frumos si complex.

Conexiunile neuronale repetate dezvolta creierul si-i formeaza copilului  deprinderi, convingeri si modalitati de a se percepe pe sine si de a se  raporta  la mediu. Experientele la care ia parte sau la care asista ii sculpteaza modul in care creierul va functiona. Gandirea si imaginatia influenteaza pregnant functionarea creierului.

Odata cu depasirea modelului neuronal care sustinea ca dezvoltarea creierului este predeterminata prin gene, se stie ca experientele de la varste fragede au un efect asupra dezvoltarii creierului si afecteaza modul cum circuitele interne se conecteaza.

Daca desenele sunt alese cu grija  in functie de  tematica educativa, potrivite varstei, cu mesaje pozitive, copilul va beneficia de acestea, fiindu-i utile.   

Copiii se identifica cu personajele de desene animate la fel de mult ca si cu personajele reale. Ele pot ajuta la intarirea comportamentelor prin faptul ca acestea prezinta personaje pozitive si negative.

Recompensa pentru comportamentul pozitiv si pedeapsa  pentru comportamentul negativ reprezentate in scena filmului influenteaza alegerea personajului pe care copilul  il imita.Vizionarea desenelor  genereaza efecte la nivelul raspunsurilor mentale si comportamentale. 

Limbajul este, de asemenea, influentat de expresii, cuvinte pe care personajele desenelor le folosesc. Adesea, copiii ne surprind cu raspunsuri invatate de la desene.

Putem spune ca impactul pozitiv se refera la informatii suplimentare despre lume, divertisment, respectarea unor reguli de comportament, familiarizarea cu cuvinte noi, folosirea unui vocabular imbogatit, folosirea ca recompensa din partea parintilor, posibilitatea de a-i cere sa povesteasca ce a vazut verificandu-i puterea de intelegere si redarea continutului,  contribuie la imaginatie, creativitate si memorie. Sunt multe situatii pe care el nu are ocazia sa le experimenteze in viata reala, insa le poate cunoaste prin intermediul desenelor.

Informatii din lumea vegetala, animala, geografie, stiinta, arta, istorie le poate asimila prin vizionarea unor desene atractive care nu fac decat sa le completeze cultura generala si ii ajuta pe parinti sa le ofere copiilor „ in joaca”aceste cunostinte. 

Multe  informatii sunt asimilate mult mai usor si pot sa ofere o viziune de ansambu copilului atunci cand sunt expuse in desene animate. Sunt unele personaje pozitive pe care copiii le indragesc si cu care doresc si se straduiesc sa semene. Acestea le insufla comportamente morale, principii pe care ei le pot interioriza si pastra ca modele. 

Parintii pot folosi exemple din desenele preferate sa corijeze sau sa faca copilul sa adopte anumite comportamente, sa justifice si sa explice copilului anumite cerinte de disciplina, igiena, politete. 

Copilul.ro: Care sunt riscurile desenelor animate asupra dezvoltarii copiilor? 

Psiholog Keren Rosner: Daca copilul este expus prea timpuriu sau exagerat la experiente pasive, in care el priveste la imagini succesive fara sa se implice, fara sa reactioneze efectiv intr-o situatie reala nu va exersa situatii concrete, implicarea lui emotionala va fi din ce in ce mai slaba, empatia lui nu va lua amploare , nu va sti cum sa respunda stimulilor reali. Personajele din desene nu sufera si ele reinvie de cate ori filmul incepe.Confuzia intre lumea concreta si desene va ajuta sau nu va ajuta copilul sa se descurce in situatii de viata concreta  in functie de subiectele filmelor animate pe care le priveste. 

Anxietatea sociala, retragerea, mancatul compulsiv, refuzul de activitate fizica, atrofia emotionala,  lipsa de prieteni, inadaptarea situationala, interpretarile eronate ale situatiilor sunt cateva consecinte a consumului exagerat de desene.

Copilul.ro: Cum le pot explica parintii copiilor limitarea accesului indelungat la desene?

Psiholog Keren Rosner:  Vorbind cu copilul, implicandu-l in  noi experiente in care sa fie invatat sa se comporte, cantand, citind sunt activitati care cladesc un creier activ si flexibil. 

Copilul nu trebuie refuzat agresiv cand cere desene animate, ci el poate fi redirijat catre alte activitati in compania parintelui. Copilul in mod natural simte mai mare nevoie de prezenta parintilor decat de desene, ele sunt o varianta de distractie, joaca si cand este neglijat sau privat de atentie. 

Putem concluziona ca desenele pot avea efecte negative si prin faptul ca violenta fantezista poate influenta violenta copilului. Asta putem observa la copil prin imitarea unor personaje, replici, gesturi si atitudine fata de ceilalti. 

Copilul.ro: Ce tipuri de desene sunt indicate si care sunt cele de evitat?

Psiholog Keren Rosner:  Alegerea desenelor este necesara si imperios se cere eliminarea celor cu mesaje agresive si anti-sociale. Impactul negativ se poate exprima  prin cresterea agresivitatii, neascultarea, iritabilitatea, cruzimea. Efectele se pot extinde asupra sanatatii, simptomelor sexualitatii, cosmaruri,  respingerii vietii reale, limitarea activitatii in fata unui televizor sau tableta refuzand alte activitati dinamice. Apare riscul de a deveni apatici sau agitati  si uneori apare problema fobiilor aparute dupa urmarirea  episoadelor de  desene animate.

Teama de monstri, stafii  limiteaza actiunile copiilor, multi copii ajung sa nu stea singuri sau sa nu doarma singuri din acest motiv. Sa nu uitam ca petrecerea timpului indelungat in fata ecranului  unde desene captivante ii atrag pe copii cu miscare, culoare si muzica le creeaza la un moment dat dependenta daca nu sunt dozate adecvat.

 Repercursiunile psihice sunt legate de lipsa empatiei, insensibilitatea la suferinta celor din jur pentru ca in desenele animate violenta este privita cu amuzament iar personajul agresat isi revine imediat, supravietuieste miraculos.

Copiii devin obisnuiti cu violenta si nu ii deranjeaza in viata reala. Mintea copilului este usor influentabila, iar personajele il fascineaza. 

Copilul.ro: Cat timp ar trebui sa urmareasca zilnic copiii desene animate si de la ce varsta?

Psiholog Keren Rosner: Cred ca in jurul  varstei de 3 ani este perioada in care copiii ar putea fi lasati in compania desenelor. Atunci incep sa fie telespectatori activi, adica sa inteleaga ce se intampla in film. Accesul insa trebuie sa fie limitat, la inceput la maxim 15 minute - o jumatate de ora. Timpul poate sa fie marit progresiv pana la o ora la varsta de 6 ani.

 In vacante sau in zilele de rasfat sa fie oferite de doua ori pe zi aceste perioade de timp, obligatoriu cu pauza de cateva ore. Stiu ca multi copii vor depasi aceste intervale de timp insa sa fie ocazional! Excesul este daunator si atunci cand aceste desene au rol academic sau educativ.  

Taguri

Articole recomandate

Citeste si despre