Sincronizarea nasterii

/ / Modificat: 2011-11-16
Sincronizarea nasterii





 

Copiii care se nasc inainte de termen reprezinta un procent de 6 pana la 8%. Unii dintre ei sunt nascuti prea devreme datorita travaliului spontan prematur.

Medicii australieni au studiat noi idei pentru evitarea travaliului prematur si pentru a intarzia nasterea pana cand fetusul este destul de matur pentru a supravietui fara nici o problema in afara uterului.

In tot timpul gestatiei, uterul este un sac relaxat de celule musculare netede separate, sac ce este sigilat la baza de un inel inchis strans - colul uterin - care este tinut strans si inflexibil de catre fibre colagene tari. Aceste caracteristici sunt mentinute de progesteron, un hormon steroid secretat de placenta in sistemul circulator in timpul graviditatii timpurii. Dar placenta mai secreta si estrogen, un steroid care se opune progesteronului si care provoaca contractiile.

Cantitatea estrogenului matern este relativ scazuta la inceput, dar apoi creste, timp in care celulele muschiului uterin sintetizeaza o proteina numita conexin. Moleculele de conexin se muta apoi pe membrana celulara si formeaza jonctiuni care leaga electric o celula musculara de alta. Cuplate intr-o retea, celulele musculare devin capabile de a suporta contractii coordonate. In acelasi timp, estrogenul impulsioneaza celulele muschiului uterin sa expuna un numar mare de receptori pentru oxitocin, un hormon (creat in creier) care poate creste forta contractiilor uterine si induce travaliul in uterul receptiv.

In timp ce muschiul uterin se pregateste de travaliu, estrogenul influenteaza producerea de chimicale-prostaglandine - de catre numeroasele membrane placentale din colul uterin. Prostaglandinele induc productia in colul uterin a enzimelor, care digera fibrele sale colagene; deci, enzimele transforma colul uterin intr-o structura maleabila care se dilata progresiv, si intr-un final se deschide, in timp ce capul fatului preseaza asupra sa in timpul travaliului.

In timp ce toate aceste schimbari au loc, inca un hormon - cortisol, secretat de glanda suprarenala a fatului- asigura plamanilor fatului ultimele schimbari necesare pentru a putea respira aer.

Schimbarile biochimice care au loc in dezvoltarea fetusului uman, in placenta si in femeia insarcinata sunt extrem de dificil de studiat amanuntit.

Momentul nasterii la oameni se pare ca este determinat in mare de catre rata la care placenta elibereaza o proteina numita corticotrophin - eliberand hormoni (CRH) in circulatia materna si cea a fetusului. Acest "ceas placental" a fost descoperit prin masurarea nivelului de CRH din sange a aproximativ 500 femei in timp ce sarcinile lor progresau.

Mamele cu nivelul cel mai ridicat de CRH vor naste prematur, iar cele cu nivelul cel mai scazut este probabil sa nasca dupa datele estimate oficial.

Evaluarea nivelului de CRH



  

Prin evaluarea nivelului de CRH relativ devreme in sarcina, fizicienii sunt capabili sa identifice femeile care risca un travaliu spontan prematur. Aceste identificari ar avertiza mamele insarcinate ca trebuiesc monitorizate indeaproape si sa nasca in spitale care sa aiba unitati de terapie intensive pentru copiii nascuti prematur.

Analizele CRH nu au ajuns inca sa fie de rutina, in special pentru ca cele mai bune metode de masurare si cel mai util timp in care aceste teste se pot pune in aplicare sunt inca sub evaluare.

Nivelul de CRH variaza considerabil de la o femeie la alta, iar nivelul scazut sau normal nu garanteaza protectia impotriva unui travaliu timpuriu. In unele cazuri, infectarea copilului sau alte evenimente pot duce la o nastere prematura chiar si cand nivelul de CRH initial nu este ridicat.

Pentru ca parturitia si travaliul sa aiba loc numai cand fetusul este gata pentru viata in afara uterului, conducatorul principal al parturitiei ar trebui sa asigure nu numai ca nivelurile de estrogen sa ramana ridicate inainte de nastere, dar si ca un nivel necesar de cortisol sa fie produs pentru maturizarea plamanilor.

CRH pe langa faptul ca stimuleaza secretia de estrogen de catre placenta, actioneaza direct asupra uterului si colului uterin.

Medicii din Anglia afirma ca diferite forme de receptori CRH pot aparea in celulele muschiului uterin si ca amestecul de receptori se schimba in timpul parturitiei. La inceputul sarcinii receptorii care sunt legati de CRH reactioneaza cauzand reactii intracelulare care in mod normal provoaca relaxarea celulelor musculare. Mai tarziu receptorii din uterul aflat in travaliu stimuleaza contractia.

Odata ce placenta incepe sa elibereze CRH, cortisolul isi poate continua productia. Printre acesti factori care fac posibila producerea a mai mult CRH decat la alta persoana de la inceput sunt diferente in nutritia mamei de la inceputul sarcinii si variatii subtile in configurarea genetica de celule care produc CRH-ul in interiorul placentei.

La oameni, producerea placentala de CRH, care este facut de la aproximativ a 12-a saptamana de gestatie, incepe lent. La inceput stimuleaza cresterea zonei glandei suprarenale a fetusului sa secrete cantitati mici de DHEA-S, pe care placenta le transorma in estrogen.

Intre timp CRH-ul din placenta si probabil din creierul fetusului, semnalizeaza o alta parte a glandei suprarenale sa secrete o cantitate de cortisol in circulatia fatului. Acest cortisol, stimuleaza mai departe secretia placentala de CRH, astfel formand un sistem in care producerea nu se opreste niciodata. In schimb circuitul opereaza fara pauza. Cand pragul critic de CRH, estrogen, prostaglandine si problabil alti factori este incheiat, uterul si colul uterin trec prin multe schimbari, incepand travaliul.

Marimea fetusului poate avea un efect. Un fat dezvoltat va intinde muschiul uterin, iar intinderea va intensifica raspunsul muschiului la contractii.

Starea nutritionala a fetusului poate de asemenea juca un rol. Problema unei nutritii neadecvate activeaza sistemul de stres al fatului care implica productia de CRH de catre hipotalamusul din creierul fetusului.

CRH-ul eliberat de hipotalamus ar trebui sa creasca nivelurile de ACTH si de cortisol si astfel ar trebui sa amplifice activitatea intregului circuit de inducere in parturitie.

In afara explorarii valorii masurarii nivelului de CRH din sangele matern, oamenii de stiinta cauta alte indicii de probleme: se evalueaza daca cresterile indirecte in degradarea enzimelor de colagen din colul uterin poate identifica mamele insarcinate care sunt pe cale sa intre in travaliu mai devreme.

S-a aratat ca nivelul matern de CRH poate fi un indicator folositor daca inductia artificiala a travaliului va avea succes. Mamele insarcinate cu un nivel inalt de CRH sunt mai probabil sa raspunda procedurilor de inductie decat cele al caror nivel este scazut.


Pentru mai multe articole interesante, urmareste-ne pe pagina de Facebook Copilul.ro

Articole recomandate

Citeste si despre