Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Nou Venita luminita-'s Avatar
    Membru inregistrat la
    29.03.2010
    Postari in forum
    4

    Vreau sa imi fac si eu prieteni dar sunt timida

    Am si eu o problema care nu imi da pace si vreau sa va dati cu parerea pt ca sunteti mai in varsta decat mine si posibil sa fi trecut si dvs prin aceste stari. . . Am 17 ani si sunt de firea mea fosrte timida,nu am prieteni,decat la scoala mai sunt cateva colege care imi cer temele si vorbesc cu mine doar pt interes. . Intr-un timp ma obisnuisem cu ideea dar acum incepe sa ma framante foarte mult acest lucru. . In plus vreau si eu un prieten ca toate fetele au. . . Eu nu am avut niciodata dar stiu ca acest lucru este imposibil din cauza faptului ca baiatii sunt asa cum sunt si eu am traseul zilnic decat scoala-casa si invers. . Mereu am visat la ceva frumos care sa dureze de la varsta inca pana la batranete dar nu se poate si imi este frica sa ma uit la viitor,imi este frica din cauza nesigurantei ca nu stiu ce ma asteapta,daca voi putea realiza ceva. . De ce simt nevoia de prieten daca parintii imi ofera multe si ma iubesc? Este normal la varsta mea? Cum pot scapa de gandul asta care oricum nu se poate realiza? Va rog mult sa-mi spuneti

  2. #2
    Floricica Senior ghizza's Avatar
    Membru inregistrat la
    17.01.2007
    Postari in forum
    4.620
    Draguta, aici vorbim de copii...mici....asa ca , cred ca ai gresit forumul...sau ...a da, si tu esti inca un copil....

  3. #3
    Floricica Nou Venita luminita-'s Avatar
    Membru inregistrat la
    29.03.2010
    Postari in forum
    4
    Nu am gresit forumul. . . Am intrat aici pt ca m-am gandit ca sunt parinti care au trecut si ei prin asa ceva si in plus e si la topicul in care se zice ca psihologul raspunde. . . Daca va uitati cu atentie aici sunt si articole pt adolescenti pe pagina principala nu numai pt copii mici. . . Oricum eu ,,va multumesc" pt tonul raspunsului dvs,se vede ca era putina ironie

  4. #4
    Floricica Senior molnarvanda's Avatar
    Membru inregistrat la
    16.11.2007
    Postari in forum
    4.299
    Buna seara Luminita

    Este firesc ca la varsta ta sa doresti sa ai prieteni. Parintii desi te iubesc foarte mult dupa un timp nu mai sunt "suficient". Incearca sa gasesti u grup de tineri in care sa te poti integra. ce faci in pauze? Poate te alaturi celorlalti. Incearca sa ai contacte cu ei. Incepe prin a ii intreba ce fac, cum sunt, lucruri banale, firesti... Trepatat vei putea discuta cu ei despre diverse lucruri.
    In jurul casei tale gaseste alti tineri cu care sa petrei putin timp.
    daca ti se pare dificil sa intri in contact cu aceste persoane cunoscute, gaseste un teren "neutru" unde sa iti faci prieteni. La un club de aerobic, dans de societate sau altceva( poate ai un talent si il poti si dezvolta astfel).

  5. #5
    Floricica Senior molnarvanda's Avatar
    Membru inregistrat la
    16.11.2007
    Postari in forum
    4.299
    ceea ce am vrut sa subliniez este ca e bine sa iti faci amici, prieteni iar apoi si dragostea "adevarata" va veni la un moment dat.

  6. #6
    alinutza82
    Guest
    Luminita, raspunsul Ghizzei a fost mai mult decat ironic, eu as zice chiar un pic rautacios.

    Eu o sa iti zic opinia mea, dar nu cred ca este cea mai potrivita, tinand cont ca intru in categoria feminista convinsa:). Deh, oricum in acest spirit o sa imi educ fata.

    Ok, care va sa zica, eu cred urmatoarele. Educatia data fetelor este total gresita, din primii ani de viata fetele sunt indoctrinate de ideea unui Fat Frumos care va veni sa le salveze oferindu-le dragoste eterna, siguranta si echilibru. Fetitele sunt educate sa stea in banca lor si sa viseze la cai verzi pe pereti, neatingandu-si adevaratul echilibru si potential.

    O femeie ar putea fi impartita in 3 bucati diferite: mama (care deocamdata nu este cazul tau), femeia care isi cauta perechea, dragostea si luptatoarea, care s-ar putea traduce in cariera/munca/hobby. Trebuie sa gasesti un echilibru intre toate. E normal sa le cauti pe toate, altfel nu vei fi completa.

    Deja la varsta ta te incadrezi mai mult in femeie decat copil, deci e normal ca dragostea parintilor sa nu mai fie suficienta (ce sa facem noi parintii, crestem copiii si apoi isi vad de viata lor). Incearca sa te descoperi pe tine, ceea ce ti-ar placea sa faci in viata. Eu cred ca atunci cand vei fi multumita de tine si de ceea ce faci problema baietilor se va rezolva de la sine pentru ca atunci cand faci ceea ce iti place, te implici cu pasiune in munca/scoala/hobby capeti si increderea in tine de care ai nevoie pentru a atrage atentia baiatului de care iti place. Ca sa fiu rautacioasa, ca orice mamifer, masculul uman cauta in perechea lui o persoana capabila, cu incredere in ea, apta a face fata acestei societati.

    Dar cum ziceam, eu nu sunt psiholog, iti zic doar ceea ce i-as zice si fetei mele.

  7. #7
    alinutza82
    Guest
    Sunt de acord cu Molnarvanda, incearca sa te inscrii la niste cursuri care ti-ar placea tie, fie de limbi straine(te mai si perfectionezi), fie de desen, dans sau aerobic.

    Incearca tot ce iti trece prin minte si iti suna interesant, mai ales daca iti permiti cheltuielile.

  8. #8
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Cred ca este vorba despre capacitatea ta de a initia legaturi cu ceilalti si prietenii. Tu spui ca esti timida si ca nu ai prieteni. A fost mereu asa sau doar de la un timp? Inteleg ca relatia cu parintii tai este buna. Ei ce spun despre aceasta "problema" si framantare a ta?

  9. #9
    Floricica Nou Venita luminita-'s Avatar
    Membru inregistrat la
    29.03.2010
    Postari in forum
    4
    am o relatie buna cu parintii adica ma iubesc,ii iubesc,imi ofera tot ce vreau,ma protejeaza,dar ei nu prea sunt deschisi la vorba,mai ales la subiectul cu viitorul,ei mereu imi zic,,lasa ca ai sa gasesti,ce-ti trebuie acum?"si mai bine nu mai deschid subiectul asta cu ei,mai ales ca vreau fapte nu vorbe,pe care in mare parte le mai stiu si eu,,o sa", ,,va fi" etc.....timida am fost de mica si tot de atunci am fost incurajata sa fiu asa,eu fiind o fire mai sensibila,mereu mi s-a zis chiar si de catre invatatoare ca e bine sa fiu asa,sa-mi vad de ale mele,sa nu am nevoie de ceilalti,mereu am fost laudata datorita cuminteniei,lucru care m-a facut sa nu ma schimb,oricum de cate ori incercam sa fiu mai la moda sau sa ies cu vreo fata afara mama venea cu mine sau de fata cu ea imi zicea sa ma duc,apoi acasa imi zicea ca e mai bine sa nu ma duc ca cine stie unde mergem..eu o inteleg ca ma proteja si tot incearca sa imi ofere ce ar fi vrut ea la varsta mea,mai ales ca nu mai are alti copii,dar ma incuraja mereu la singuratate,dupa tot ea imi zicea ca nu e bine asa,in plus a mai fost o intamplare prin a6-a care m-a facut sa ma inchid mai mult in mine si sa-mi fie teama de ceilalti,mai ales de cei de varsta mea


    d-na alinutza...m-am gandit si eu la optinunea asta dar daca m-asi inscrie undeva ar trebui sa merg cu parintii,altfel sa astept sa se faca ceva la scoala

  10. #10
    Floricica Senior ginazarna's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.01.2009
    Postari in forum
    3.466
    Luminita draga, esti simpatica foc! Ai 17 ani, nu 12, deci probabil ca ai o gramada de hobby-uri, si parintii stiu oricum ca e o varsta critica...Intr-un an-doi mergi la facultate, probabil, sau te angajezi...Profita si bucura-te de anii astia, parintii te iubesc si se vor bucura de bucuria ta, chiar daca nu iti inteleg preocuparile!
    Eu la 17 ani eram preocuata de psihologie, statistica, sah, excursii si drumetii, beletristica, muzica rock, faceam aerobic si ieseam cu prietenii la povesti si chitari...Mama se bucura ca ma vede fericita...
    La varsta asta ideal e sa stii spre ce scoala vrei sa te orientezi pe viitor, ce vrei sa faci, asa incat sa tragi din greu in directia respectiva, si in rest, sa experimentezi si sa te bucuri de tot...

  11. #11
    Floricica Debutanta MJ forever's Avatar
    Membru inregistrat la
    25.03.2010
    Postari in forum
    1.187
    Luminita draga, la virsta de 17 ani nu TREBUIE sa mergi cu parintii niciunde. Esti la virsta la care trebuie sa te descurci deja singura, iar parintii tai ar trebui sa realizeze acest lucru.

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari