Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Pentru ca multi copilasi au inceput anul acesta gradinita si ca orice inceput este greu atat pentru ei cat si pentru parintii los si pentru educatoare, ne propunem sa discutam luni seara despre ce se intampla cu un copil cand merge pentru prima data la gradinita, cum simte acest eveniment, cum reactioneaza, ce gandeste si cum il putem ajuta.

    Va astept luni de la ora 20 pe toti cei care aveti amintiri, pareri sau experiente legate de gradinita pe care ati vrea sa ni le impartasiti!

  2. #2
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Buna seara si bine v-am gasit la o noua discutie in direct. Cu 2 saptamani in urma au inceput gradinitele si scolile si multe mamici au scris despre micutii lor care se adapteaza mai greu, care plang sau refuza sa mearga la gradinita. Ele insele sunt nelamurite, ingrijorate si de aceea incercam sa discuitam despre acest gen de situatii in aceasta seara.
    Va astept pana la ora 23!

  3. #3
    Floricica Nou Venita doina_a's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.02.2008
    Postari in forum
    12
    Buna seara! Va multumesc ca ati ales aceasta tema.
    Baietelul meu de trei ani refuza categoric sa mai mearga la gradinita, desi la inceput a fost foarte incantat ca va merge la "scoala" cum ii zice el. A doua zi de gradinita cand l-am lasat acolo m-a salutat foarte bucuros cand am plecat, a stat foarte linistit acolo, nu a plans, nimic nu prevestea ce avea sa urmeze. A treia zi nu stiu ce s-a intamplat ca m-au chemat dupa vreo ora dupa ce ramasese acolo sa-l iau acasa pentru ca plange foarte tare si-i face sa planga si pe ceilalti. Am facut doua zile de pauza dupa care l-am purtat din nou la gradinita, a stat jumatate de ora lipit de mine dupa care s-a dezlipit de mine si a inceput sa se joace cu ceilalti, moment in care am decis sa plec. L-am lasat in lacrimi, de data aceasta nu m-au sunat dar cand m-am dus sa-l iau acasa, educatoarele mi-au spus ca a stat la geam si m-a asteptat plangand si ca fost singurul copil care nu s-a integrat deloc. Acasa cand am luat vorba despre gradinita a inceput sa planga foarte speriat, mi s-a parut terorizat, a refuzat sa manance. Nu l-am mai dus la gradinita, dar in fiecare zi i-am propus sa continua sa mearga la gradinita, el refuzand. La aceasta varsta cred ca este sincer cand spune ca are nevoie de mama si ca nu vrea sa stea cu educatoarea. As mai incerca reintegrarea peste o luna sau cel tarziu prin februarie, poate nu este suficient de matur ca sa ramana fara mine si nici nu as vrea sa-l traumatizez. Ma intreb insa daca procedez bine, daca cu trecerea timpului va accepta mai usor aceasta schimbare sau dimpotriva va refuza si mai hotarat?

  4. #4
    Floricica Debutanta vera_32's Avatar
    Membru inregistrat la
    07.08.2009
    Localitate
    Bruxelles
    Postari in forum
    606
    buna seara avem si noi aceasi problema gemenii mei au inceput gradinita de pe 1 septembrie si chiar daca au aproape o luna mai plang si acuma cand ii las dimineata,dar macar sunt bucuroasa ca de 3 zile nu mai plang dupa amiaza cand ma duc dupa ei ,caci erau singurii care plangeau cand ieseau.parea mea este ca la ei ii problema limbii ca la gradinita educatoarea vorbeste franceza iar ei nu stiu.Oare sa fie asta problema?Multumesc mult.

  5. #5
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Ambele variante sunt posibile pe viitor, atat sa accepte mai usor cat si sa se opuna din ce in ce mai tare. Pentru a afla este necesar sa ne gandim un opic la cum este el si sa incercam sa aflam ce simte.
    Depinde mult de cum a fost viata lui sociala pana acum, daca a mai stat cu copii si adulti necunoscuti, cat este de receptiv si interesat de nou, cat este de "conservator" in ce priveste activitatile si jucariile, care este rezistenta lui la frustrare si care sunt reactiile in cazul in care se simte nemultumit, singur, derutat.

  6. #6
    Floricica Avansata ralukut's Avatar
    Membru inregistrat la
    18.06.2008
    Postari in forum
    1.401
    Nici fetita mea, care de altfel e foarte sociabila si dornica de compania copiilor, nu mai vrea sa mearga la gradi. Face sapt. asta 4 ani si e primul ei an. Initial, la fel, a fost incantata, dar din a3a zi a inceput sa planga cu motivatia ca nu vrea sa doarma acolo.
    Le-am rugat pe educatoare sa n-o forteze si o lasa in pace, dar trebuie sa stea in pat si sa nu deranjeze.
    Nu stiu de ce ,dar eu banuiesc ca e mai mult de atat, faza cu dormitul e doar un pretext de care se agata ca sa poata plange.
    Imi cere sa o las la bona ei, unde a dus o viata de huzur:o lasa sa doarma dimineata cat vroia, apoi o lua la ea (in acelasi bloc), se juca cu copiii ei (1an si 9 luni si 8 ani), stateau mult afara, mancau impreuna si dormea dupa-amiaza doar cand avea chef.
    Oricum, din spusele educatoarelor am inteles ca in aprox. 2 luni se obisnuiesc si trebuie mers constant, fara intreruperi.

  7. #7
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Sigur, este foarte posibil ca limba sa fie un factor important, accentuand senzatia de nou si de dezorientare. Norocul lor este insa ca sunt doi si ca joaca si comunicarea cu copiii nu implica limba. Vor invata in scurt timp ce spune educatoarea iar copiii ceilalti ii vor ajuta sa se integreze. Dimineata este un moment dificil, sunt copii care plang diineata 4 ani cat merg la gradinita.

  8. #8
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Somnul de dupa-amiaza este asa cum spuenti un pretext de care se agata pentru ca nu poate exprima ce anume o deranjeaza. Cu toate acestea, somnul este pentru multi copii un moemnt dificil, ei nu simt oboseala si percep ca pe o interdictie de a se juca si ca pe o nedreptate ca trebuie sa se culce. Uneori educatoarele sunt mai dure pentru a reusi sa-i calmeze atunci cand este timpul sa adoarma. Depinde de cum accepta ea regulile si limitele dar este si un moment bun pentru a invata ca trebuie sa le respecte.
    Sigur ca ea compara mereu programul de acum su cel de anul trecut cu bona si nu-i convine, ii este greu sa accepte regulile.
    Este drept ca daca merge regulat, va vedea ceilalti copii ca dorm si poate va reusi sa adoarma sau macar sa stea linistita. Depinde mult de cum incearca ea sa faca fata situatiei si cum abordeaza in interiorul ei aceasta regula.

  9. #9
    Floricica Nou Venita doina_a's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.02.2008
    Postari in forum
    12
    Nu a mai stat cu alti copii si adulti necunoscuti, dar a cunoscut si cunoaste multa lume si multe locuri, pentru ca l-am purtat cu mine peste tot, de la prefectura la primarie, de la piata la supermarket etc. Cunoaste foarte bine mediul inconjurator, face distinctia intre familiari si necunoscuti, ba chiar m-a surprins ca si intre coleg si prieten ( la gradinita a cunoscut un baiat mai mare de care s-a apropiat mai mult si l-am intrebat daca-i este prieten sau coleg si mi-a raspuns ca inca nu-i este chiar prieten). Este prietenos cu ceilalti, dar nu am avut relatii stranse cu familia nici unui copil.
    Este foarte receptiv la nou, am fost doar eu cu el la parintii mei in Romania cu avionul si a fost atat de captivat de noutate ca nu s-a cerut nici macar o singura data acasa la el in Italia, ba chiar m-a intrebat cand mergem la bunici. Dar si la bunici de doua ori a mers cu bunica fara mine la plimbare dupa care nu s-a mai dezlipit de mine zicandu-mi: Daca tu iesi, eu raman singur!
    II plac foarte mult activitatile artistice, sa picteze cu acuarelele cu pensonul si cu degetele, dar si sa construiasca, facem multe jocuri logice, am vazut ca si-a creat si un prieten imaginar cu care vorbeste, face jocul de-a doctorul, de-a mecanicul auto, isi creeaza jucariile, nu mi se pare conservator.
    Dar rezistenta lui la frustrare este scazuta, cand nu-i iese ceva cum vrea el, un joc sau nu obtine ceva, plange foarte tare, se tranteste pe jos, tipa.
    Ce sanse sunt in conditiile acestea sa accepte gradinita? Si oare ar fi mai bine sa incerc acum sa-l duc la gradinita sau sa mai astept un pic?

  10. #10
    Floricica Nou Venita doina_a's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.02.2008
    Postari in forum
    12
    Cand l-am intrebat despre gradinita mi-a spus ca educatoarea l-a luat peste picior, dar nu s tiut sa-mi explice cum anume, ca i-a spus sa taca din gura, dar nu a stiut sa-mi explice de ce i-a spus asa, si tot ma intreaba de ce l-a luat in brate educatoarea, de fapt educatoarea l-a luat pe sus de langa mine, pentru ca sigur el de buna voie nu s-ar fi dus in sala.
    Mi-a mai povestit ca nu se joaca impreuna ci doar se cearta intre ei, ca-i iau jucariile din mana ceilalti, ca si el a impins pe altii.


  11. #11
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Din ceea ce scrieti, inteleg ca are o mare capacitate de a se exprima si a face diferentieri intre lucruri. Asta inseamna ca il va ajuta mult sa vorbiti cu el despre ce se intampla la gradinita, sa-l intrebari ce a facut, ce a desenat etc. Asta il va face sa priveasca cu mai mult interes din cauza interesului dvs.
    In privinta rezistentei la frustrare, s-ar soune ca este ambitios si ca nu are inca o modalitate de a persevera, de a depasi momentul acela dificil cand ceva nu ii iese asa cum vrea. Un pic de flexibilitate ar fi bine sa achizitioneze in aceasta perioada.
    Sigur ca si atitudinea educatoarelor conteaza mult si mi se pare un pic exagerata fraza "nu s-a adaptat deloc". Ati putea vorbi un pic cu ele despre acest efort al lui de a se adapta si despre firea lui pentru ca ele sa devina un pic mai receptive si sa se muleze putin pe specificul firii lui.
    Este o varianta si cea de a amana dar nu este cea mai buna pentru ca veti produce uin precedent si va invata ca daca nu se adapteaza, nu e nevoie sa se mai duca, il veti indemna sa cedeze usor.
    Asta este insa doar ceea ce spu eu, de la sute mii de kilometrii distanta si fara sa va fi vazut baietelul. Dvs. ca mama sunteti cea mai in masura sa apreciati daca este traumatizant pentru el, daca mersul la gradinita i afecteaza comportamentul in general, somnul, alimentatia, dispozitia etc.

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari