Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Nou Venita cristinica24's Avatar
    Membru inregistrat la
    27.10.2008
    Postari in forum
    10

    Fetita mea e agresiva si nervoasa...

    Buna,
    Am o fetita de 3 anisori care a fost diagnosticata acum 1 an si o luna cu hipoacuzie profunda bilaterala. Anul trecut in oct am facut operatie de implant cohlear. Face logopedie de 5 luni si a inceput sa progreseze.
    Dar.. a devenit agresiva, poate din cauza ca nu poate comunica cu noi. Crizele de personalitate sunt din ce in ce mai dese si nu stim pur si simplu cum sa gestionam situatia. Merge curent la evaluare psihologica dar ni s-a spus ca este o frustrare normala. Totusi daca nu primeste ce doreste sau daca incercam sa explicam ca ceva nu se poate/nu este voie, avem parte de adevarate crize .
    Este foarte greu sa "negociez" cu un copil care intelege cam 40% din ce vorbesc cu ea. Nu stim cum sa mai procedam. Cum sa procedam?
    Multumim!

  2. #2
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Buna seara,

    Primul pas in a gasi o solutie este sa intelegem ce se intampla. Pentru asta ar fi util sa stim cum comunicati cu ea, in ce context se enerveaza, ce se intampla cand nu aude, ce stie despre starea ei.


    In al doilea rand, sigur ca toata lumea e altfel in cazul in care un analizator asa de important este afectat, practic exista o izolare de lume si un ”perete” gros intre dvs. si ea. Pentru asta, a fi ”normal” nu ajuta la mare lucru ci ar trebui gandita o adaptare familiala la situatia cu care va confruntati.


    Pe curand
    www.psihanaliza-de-familie.com

  3. #3
    Floricica Nou Venita cristinica24's Avatar
    Membru inregistrat la
    27.10.2008
    Postari in forum
    10
    Citat Postat de anca munteanu Vezi mesajul
    Buna seara,

    Primul pas in a gasi o solutie este sa intelegem ce se intampla. Pentru asta ar fi util sa stim cum comunicati cu ea, in ce context se enerveaza, ce se intampla cand nu aude, ce stie despre starea ei.


    In al doilea rand, sigur ca toata lumea e altfel in cazul in care un analizator asa de important este afectat, practic exista o izolare de lume si un ”perete” gros intre dvs. si ea. Pentru asta, a fi ”normal” nu ajuta la mare lucru ci ar trebui gandita o adaptare familiala la situatia cu care va confruntati.


    Pe curand
    Asociatia Romana de Psihanaliza Legaturilor de Familie si Grup "Enrique Pichon Riviere"
    Buna ziua,
    Multumesc pentru raspuns.
    Crizele se declanseaza daca ii interzic ceva sau nu reuseste sa faca ceva. De ex ieri a inceput sa tipe pentru ca nu am lasat-o sa umble cu umbrela. Am incercat sa-i explic prin semne ca se poate lovi si face buba dar nu asculta. Dupa implant aude destul de bine, doar ca nu face diferenta intre sunete prea joase , audiologul a zis ca este o chestiune de educatie a sunetelor. Problema este ca daca n-a auzit niciodata, comunicarea a fost redusa, mai mult prin semne si gesturi. Eu inteleg frustrarea ei pentru ca nu poate comunica ce doreste, ce simte dar nu stiu cum sa o ajut cand incepe sa faca o astfel de criza. Are si o personalitate puternica si voluntara.
    Momentan face logopedie in fiecare zi, a inceput sa vorbeasca monosilabic, are un bagaj de 20-30 cuvinte , intelege comenzi scurte. Speram ca odata cu acumularea de limbaj sa putem comunica mai bine si sa dispara frustrarea ei. Dar intre timp cum gestionam situatiile astea?

    Mentionez ca in grupuri de copii nu este agresiva, dimpotriva daca cineva o loveste, nu riposteaza, cauta protectia mea si evita pe viitor copilul agresiv.
    Modificata de cristinica24; 18.05.2012 la 07:51:11.

  4. #4
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Citat Postat de cristinica24 Vezi mesajul
    Buna ziua,
    Multumesc pentru raspuns.
    Crizele se declanseaza daca ii interzic ceva sau nu reuseste sa faca ceva. De ex ieri a inceput sa tipe pentru ca nu am lasat-o sa umble cu umbrela. Am incercat sa-i explic prin semne ca se poate lovi si face buba dar nu asculta. Dupa implant aude destul de bine, doar ca nu face diferenta intre sunete prea joase , audiologul a zis ca este o chestiune de educatie a sunetelor. Problema este ca daca n-a auzit niciodata, comunicarea a fost redusa, mai mult prin semne si gesturi. Eu inteleg frustrarea ei pentru ca nu poate comunica ce doreste, ce simte dar nu stiu cum sa o ajut cand incepe sa faca o astfel de criza. Are si o personalitate puternica si voluntara.
    Momentan face logopedie in fiecare zi, a inceput sa vorbeasca monosilabic, are un bagaj de 20-30 cuvinte , intelege comenzi scurte. Speram ca odata cu acumularea de limbaj sa putem comunica mai bine si sa dispara frustrarea ei. Dar intre timp cum gestionam situatiile astea?

    Mentionez ca in grupuri de copii nu este agresiva, dimpotriva daca cineva o loveste, nu riposteaza, cauta protectia mea si evita pe viitor copilul agresiv.
    Buna dimineata,


    Sunt de fapt doua probleme, una ca nu poate spune ce vrea si a doua ca nu aude ce-i spuneti. In exemplul cu umbrela, ea nu v-a intrebat despre umbrela, despre cum functioneaza sau nu v-a cerut voie sa incerce ea singura sa o deschida ci a inceput direct sa se joace cu ea astfel incat nu ati avut prilejul sa vorbiti despre cum e umbrela, ce se intampla cand o deschizi, n-ati putut sa amanati gestul ei spunand ca o sa o deschideti afara etc. In acest caz, ea a incercat sa-si potoleasca curiozitatea actionand si dvs. n-ati putut-o feri decat interzicandu-i ceea ce a enervat-o bineinteles.
    Copiii sunt curiosi la aceasta varsta, incep sa doreasca sa stie tot felul de lucruri despre ce e in jur dar fetita din pricina limitarii limbajului, foloseste foarte mult actiunea.


    Cred ca este important sa va ganditi cum ati comunicat pana acum si cum puteti sa sporiti aceasta comunicare in functie de nevoile unul copil care creste. La 3 ani, fetita vrea sa spuna si sa stie mult mai multe lucruri de cat cu 6 luni in urma. Incercati sa gasiti impreuna un mod de a ”vorbi” dat fiind si faptul ca progresele in a auzi diferentiat si a vorbi sunt mai lente decat nevoile psihice de comunicare.

  5. #5
    Floricica Nou Venita cristinica24's Avatar
    Membru inregistrat la
    27.10.2008
    Postari in forum
    10
    Buna dimineata,
    Nu stiu daca ati inteles din postarea mea anterioara, dar fetita are implant cohlear. Asta inseamna ca aude, si pe parcurs prin reglarea aparatului va auzi ca un om normal. Intradevar, nu poate spune ce vrea si nu intelege in totalitate ce-i spun.
    Intotdeauna a fost o fire energica si mai agitata, poate de la aceasta problema , poate asa e felul ei. Legat de incidentul cu umbrela, am incercat inainte sa-i interzic, sa-i arat deschizand umbrela ca se poate lovi dar nu are rabdare sa ii explic ca sa inteleaga. Vrea in clipa aia sa se faca ca ea.
    Pana la varsta asta am comunicat mai mult prin semne dar cred ca era mai micutza si nu simtea nevoia sa se faca inteleasa ca acum. Multi imi spun ca e normal ca va trece aceasta perioada (varsta critica de 3 ani) dar deocamdata ma simt depasita e situatie. Cred ca ar fi greu de disciplinat si daca ar intelege pt ca este o fire energica si incapatanata cu o personalitate puternica. Situatia in care ne gasim face totul mai dificil.
    Acum a inceput dependenta de desene animate... REFUZA SA SE CULCE la ora 22-22.30. Trebuie sa scoatem antena televizorului sa vada ca nu merge. A plans odata 40 minute pana sotul meu a cedat si a lasat-o la televizor.
    Am vb cu diversi psihologi, cel care o monitorizeaza, am cerut si o a doua si a treia opinie. Unul mi-a zis ca sunt prea ferma cu ea, celalalt ca ma manipuleaza cu crizele astea. Nimeni nu imi ofera o asa zisa solutie si sincera sa fiu nici contact cu persoane aflate in situatia aceasta n-am avut sa putem impartasi din experienta.
    Este foarte greu.
    Deja sunt foarte obosita la serviciu din cauza ca acum se culca foarte tarziu .
    Multa lume spune ca nu-si consuma energia. Dar mai mult de 4-5 ore in parc la joaca, chiar nu putem s-o tinem. Iese dim dupa logopedie de la 11-13 iar dupa amiaza de la 18-21, dupa somnul de pranz.
    Am scris cam mult, sper sa puteti urmari.
    Va multumesc pt atentie.


    Citat Postat de anca munteanu Vezi mesajul
    Buna dimineata,


    Sunt de fapt doua probleme, una ca nu poate spune ce vrea si a doua ca nu aude ce-i spuneti. In exemplul cu umbrela, ea nu v-a intrebat despre umbrela, despre cum functioneaza sau nu v-a cerut voie sa incerce ea singura sa o deschida ci a inceput direct sa se joace cu ea astfel incat nu ati avut prilejul sa vorbiti despre cum e umbrela, ce se intampla cand o deschizi, n-ati putut sa amanati gestul ei spunand ca o sa o deschideti afara etc. In acest caz, ea a incercat sa-si potoleasca curiozitatea actionand si dvs. n-ati putut-o feri decat interzicandu-i ceea ce a enervat-o bineinteles.
    Copiii sunt curiosi la aceasta varsta, incep sa doreasca sa stie tot felul de lucruri despre ce e in jur dar fetita din pricina limitarii limbajului, foloseste foarte mult actiunea.


    Cred ca este important sa va ganditi cum ati comunicat pana acum si cum puteti sa sporiti aceasta comunicare in functie de nevoile unul copil care creste. La 3 ani, fetita vrea sa spuna si sa stie mult mai multe lucruri de cat cu 6 luni in urma. Incercati sa gasiti impreuna un mod de a ”vorbi” dat fiind si faptul ca progresele in a auzi diferentiat si a vorbi sunt mai lente decat nevoile psihice de comunicare.

  6. #6
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Am inteles ca are implant cohlear si ca aude acum dar ca are nevoie sa recupereze perioada in care nu a auzit, ceea ce nu este chiar simplu. La unn moment dat spuneti ca ati cerut parerea mai multor psihologi dar ca niciunul nu v-a oferit solutia pe care o asteptati. Poate reusiti sa spuneti cum ar fi aceasta solutie pentru dvs. Inteleg ca va simtiti obosita, si la serviciu, uneori probabil chiar epuizata si ati vrea ca lucrurile sa stea altfel dar va trebui sa va dati seama ce anume va trebuie pentru a va putea simti mai bine.
    Ne spuneti despre fetita care este in recuperare logopedica si psihologica dar asta nu pare sa fie de ajuns. Este oare o problema de comunicare in familie? Simtit ca nu va intelegeti cu ea desi aude acum? Sau este o ingrijorarea fata de reactiile ei de nervozitate si de frustrare?
    Nu spuneti nimic de restul familiei. Cum comunica fetita cu ceilalti din familie?

  7. #7
    Floricica Nou Venita cristinica24's Avatar
    Membru inregistrat la
    27.10.2008
    Postari in forum
    10
    Citat Postat de anca munteanu Vezi mesajul
    Am inteles ca are implant cohlear si ca aude acum dar ca are nevoie sa recupereze perioada in care nu a auzit, ceea ce nu este chiar simplu. La unn moment dat spuneti ca ati cerut parerea mai multor psihologi dar ca niciunul nu v-a oferit solutia pe care o asteptati. Poate reusiti sa spuneti cum ar fi aceasta solutie pentru dvs. Inteleg ca va simtiti obosita, si la serviciu, uneori probabil chiar epuizata si ati vrea ca lucrurile sa stea altfel dar va trebui sa va dati seama ce anume va trebuie pentru a va putea simti mai bine.
    Ne spuneti despre fetita care este in recuperare logopedica si psihologica dar asta nu pare sa fie de ajuns. Este oare o problema de comunicare in familie? Simtit ca nu va intelegeti cu ea desi aude acum? Sau este o ingrijorarea fata de reactiile ei de nervozitate si de frustrare?
    Nu spuneti nimic de restul familiei. Cum comunica fetita cu ceilalti din familie?

    Va multumesc de raspuns.
    Sunt ingrijorata pentru ca asteptam o ameliorare, adica asteptam sa incepem sa ne intelegem mai bine, sa scada agresivitatea, sa poata face lucrurile pe care copiii obisnuiti le fac. Este foarte dependenta de noi, parinti, bunici. Referitor la comunicarea in familie, precizez ca sta foarte mult cu bunicii, in perioada in care eu si sotul suntem la serviciu. Bununicii sunt foarte ingaduitori cu ea, cred ca de aici si rasfatul exagerat.
    Ce voiam sa spun cu dependenta de noi, daca merge in vizita la cumnata mea, care are 2 copii, din care unul chiar de varsta ei, nu vrea sa se joace cu ei, sta retrasa in bratele mele aproape o ora, dupa care daca i se pare ei totul in regula incepe sa se joace cu ei, cu jucariile.
    Ce solutie asteptam de la psihologii pe care i-am consultat? Voiam macar un consens de opinii, dar unul mi-a explicat ca sunt prea aspra cu ea. Celelalt mi-a zis dimpotriva, ca este prea rasfatata si de aici lipsa de supunere, pt ca nu are un program ferm pe care sa-l respecte, ca ne stie sensibilitatile si ne manipuleaza.
    Dna logoped(care este si psiholog) mi-a atras atentia ca este sensibila, in sensul ca daca se poarta mai ferm cu ea, incepe sa planga.
    Credeti-ma ca pana la 1 an a fost cel mai fericit si cuminte copil, dormea singurica in patut, radea mereu, era un copil fericit. Pe la un an jumate a inceput o "maraiala"(ma, mam) asta zicea mereu si cand frustrarea crestea tipa mai tare. Pe la 1an si 8 luni am dus-o la pediatru, a zis ca n-are nimik. Dupa 2 luni, am hotarat sa merg direct la ORL,pt ca simteam ca e ceva in neregula. Atunci ne-a trimis la Bucuresti si am diagnosticat-o corect cu hipoacuzie bilaterala profunda. A fost un soc, evident, m-am intors la munca , mi-am luat 2 joburi, implantul nu se putea face pt ca nu exista finatare de la Casa de Sanatate. Oricum, ne-am zbatut si am reusit sa facem implantul.
    Imi pare rau ca am scris atat. Nici eu nu stiu ce astept, poate in sfarsit putina normalitate in viata noastra?

  8. #8
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Buna dimineata,

    Este foarte bine ca ati scris mai mult pentru ca asa putem intelege impreuna ce simtiti, ce nevoi aveti si ce asteptati.
    Acum, ca ne-ati spus cum au decurs lucrurile, despre cum v-ati dat seama ca ceva este in neregula si cum ati trecut printr-o perioada extrem de grea, devine mult mai clar ca asteptati o ”normalitate”.


    Punctul meu de vedere este ca fiecare familie are niste conceptii si niste modalitati de comunicare si relationare si ca remarca ”sunteti prea dura cu fetita” sau ”o rasfatati prea mult” nu poate aduce o rezolvare ci doar o bulversare. Asa ca va propun sa construim impreuna niste ”sfaturi” in functie de cum este in mod concret familia dvs. (asa cum sunt si se poarta bunicii, au un motiv pentru care o ”rasfata”, de cum sunteti dvs. de obosita si solicitata dar si nerabdatoare ca totul sa fie bine, despre sot nu ne spuneti mai nimic, dupa cum este fetita care a avut o perioada initiala in viata ei cand a fost deconectata de lume pentru ca nu a auzit si acum este putin tematoare - dupa cum spuneati ca ii ia ceva timp sa se joace cu verii ei).


    Am inteles ca fetita face logopedie si asta inseamna ca va recupera in cativa ani ceea ce a pierdut initial. Nu-mi amintesc daca este la gradinita. Cred ca ar ajuta-o in comunicare si in relationare.


    Sunt sigura ca d-na logoped v-a ajutat spunandu-va despre reactia fetitei, care plange daca e luata mai tare pentru ca adesea uitam cat de mici sunt acesti copii si le cerem ca unor adulti. De asemenea, este psihologul cel mai apropiat si singurul in masura sa va psuna ceva pentru ca lucreaza de ceva timp cu fetita. Dintr-o consultatie, nimeni nu va poate spune foarte mult decat ceea ce vede atunci. Din pacate, nici eu nu va pot ajuta foarte mult. Am putea insa daca doriti sa corespondam in continuare si, eventual, sa vorbim pe skipe (cred ca nu sunteti in Bucuresti) pentru ca aveti nevoie de ajutor pentru a intelege pas cu pas ce se intampla si va trebuie multa creativitate si deschidere pentru a construi acolo unde nu este nimic. Va trebui sa gasiti o modalitate de a comunica mai mult cu fetita pentru ca nevoile ei de a absorbi informatii si de a exprima ce simte, ce gandeste, ce vrea sa afle sunt in crestere. Daca nu exprima ce ii trece prin minte, ce simte, ce vrea sa faca, daca nu pune intrebarile caractaristice varstei ei, va ramane in urma.

  9. #9
    Moderator Floricica Cu Vechime anna_creteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    30.10.2007
    Localitate
    Athens
    Postari in forum
    9.052
    Buna dimineata!
    Daca nu va suparati, as vrea sa imi spun si eu parerea din experienta mea personala cu Irini.

    Cristinica, fetita mea (are 2 ani si 8 luni) nu are probleme de auz sau comunicare (ba chiar este fff receptiva si vorbeste de foarte devreme). Si totusi, de multe ori are aceleasi reactii cu fetita ta. Si ea, la fel, daca este dusa undeva unde sunt si alti copii, are nevoie de 20-30 de minute, timp in care "scaneaza", si abia dupa aceea iese din carapacea ei. Pana atunci, este lipita de mine. Daca mergem in parc, nu se joca cu niciun copil. Are insa 3-4 prieteni (copii ai prietenilor nostri) pe care ii iubeste foarte mult. Si face adevarate crize de isterie atunci cand trebuie sa se desparta de ei.
    Si Irini, atunci cand vrea sa faca ceva singura si repede, si nu reuseste, devine nervoasa si agresiva (dar ii trece repede).

    In legatura cu ora de culcare... SA va spun cum e la noi. Pe la ora 22.30 o invit pe Irini in dormitorul ei. De cele mai multe ori, fix la ora respectiva vrea sa vada un dvd-poveste (care tine mai mult de o ora). In prima instanta ii spun ca este ora de culcare si ca nu e potrivit sa se uite la tv. Atunci incepe sa insiste si sa se roage de mine sa ii pun dvd-ul respectiv. Si incepem sa negociem. II spun ca are voie sa se uite doar fff putin; ea imi spune ca nu, vrea sa se uite mult. Atunci, pentru ca nu vreau sa planga inainte de culcare, ii spun "bine, te uiti cat vrei tu". Baga dvd-ul in player, incepe povestea, iar dupa 30 de secunde ii spun: "Irini, noapte buna! Tu ramai aici sa te uiti la povestea ta in liniste, cat vrei tu. Eu ma duc sa ma culc". In secunda urmatoare se ridica si da fuga in dormitorul ei (nu inainte de a imi cere sa pun dvd-ul pe "pause"). Fara urlete, fara cearta, fara plansete. Mergem in dormitor, citim o poveste si in 10 minute adoarme.
    Nu stiu, poate la unii copii merge metoda in care parintii trebuie sa fie foarte categorici. Irini are nevoie sa creada ca ea a castigat, ca totul este facut dupa cum doreste ea (chiar daca in realitate este exact invers)... In felul acesta este linistita si multumita.
    Cristinica, poate ca si fetita ta ar deveni mai maleabila daca ai lasa-o sa creada ca lucrurile se desfasoara asa cum isi doreste ea.

    Imi cer scuze daca am intervenit, sper ca nu am deranjat!
    Va doresc o Duminica frumoasa!

  10. #10
    Floricica Avansata anca munteanu's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.05.2006
    Postari in forum
    1.305
    Nu doar ca nu ati deranjat dar chiar va multumim foarte mult pentru interventie si ajutor. Cristinica are nevoie sa impartaseasca dificultatile ei cu ale altor parinti, asa ca este binevenita o discutie.


    In general, eu cred ca o discutie este benefica pentru ca fiecare dintre noi ne putem gandi la ce am trait in propria experienta si la ce ne impartasesc ceilalti si asa vom fi mai bogati si vom avea un spatiu psihic mai mare pentru a putea elabora dificultatea.


    De multe ori, senzatia ca esti singurul care trece prin acea situatie face sa sporeasca dificultatea, depresia si uneori chiar disperarea. Asa ca va multumim pentru interventie, este intotdeauna binevenita!


    Asociatia Romana de Psihanaliza Legaturilor de Familie si Grup "Enrique Pichon Riviere"

  11. #11
    Floricica Nou Venita cristinica24's Avatar
    Membru inregistrat la
    27.10.2008
    Postari in forum
    10
    Multumesc pentru raspunsuri.
    Dna psiholog, n-am skype, am doar messenger la serviciu, acasa nu prea deschid calculatorul pentru ca se lasa cu scandal. Pot sa va las pe privat, cred ca exista asa ceva pe site, adresa mea de mess.
    Revenind, o sa va raspund la intrebari. Sotul meu a acceptat un job ce presupune ca este plecat foarte mult de acasa(in delagatii).Odata sau de doua ori pe luna are sf de saptamana liber, altfel vine acasa foarte tarziu, dupa ora 18-19. Fetita il iubeste foarte mult, se bucura cand il vede, dar pentru este asa putin acasa, el nu poate fi ferm cu ea. Asa ca disciplina cade in sarcina mea. De asta nu vorbesc de sotul meu, pt ca este foarte putin prezent in rutina zilnica.
    In urma diagnosticarii fetei, am facut sacrificii ca sa putem sa ne permitem logopedia zilnica, reglajul aparatului,drumul la Bucuresti pt reglaj, care se face lunar, costul bateriilor, etc.
    In acest sf de saptamana, am participat cu mai multe mamici la o intrunire a unei fundatii care sprijina fam cu copii implantati. Am avut ocazia sa vad si alti copii, evolutia lor si sa capat speranta.
    Aveti dreptate legat de evolutia fetei, mi s-a atras atentia ca lipsa de comunicare o va trage in jos in evolutia ei psihica. De asta incercam sa ii captam atentia si sa comunicam.
    Dna logoped la care merge zilnic, a mai adus o fetita si spera ca amandoua sa se "antreneze" una pe cealalta in invatare.
    La gradinita nu merge, pt ca sedinta logopedica este programata dimineata(sa fie odihnita si atenta). Probabil in timp, spre sf anului, voi incerca sa o bag la o gradinita de stat cu program scurt dupa care sa mergem la pranz la logoped. Din pacate , putine gradinite sunt dispuse sa accepte un copil cu probleme. Am promisiuni de la o dna educatoare care m-a inteles si a spus ca ei au o grupa cu un baietel in situatia asta si o vor accepta si pe Andra dar abia din toamna.

    Draga Ana, nu prea pot negocia cu un copil care nu intelege ce-i spun. O las si eu la desene dupa ce vine de afara cam o ora, dupa care o pun sa le zica pa-pa si stingem televizorul (o pregatesc cumva sa stie ca se termina ). Vad ca acum s-a mai linistit treaba, pentru ca am facut front comun cu sotul, stingem televizoarele in toata casa, stingem lumina, asa ca se suie si ea in pat, mai protesteaza dar vad ca nu asa tare ca inainte.
    Va multumesc ca sunteti alaturi de mine !
    Poate ca astept prea mult si prea repede dar m-a speriat gandul ca am chinuit copilul cu o interventie chirurgicala grea, care nu da rezultatele asteptate. In plus, acest implant este ceva definitiv, nu merge sa renunti la el daca apare ceva mai nou, mai performant.
    Din pacate statul roman nu ajuta familiile sa ia o decizie privind asemenea operatii, dimpotriva, dupa socul unei asemenea diagnostic ne-am trezit ca desi legal Casa de sanatate trebuie sa plateasca acest implant, in practica e o lista de asteptare lunga si greoaie, desi timpul este un factor presant. Am astepat 7 luni ca statul roman sa aloce fonduri pentru acest copil, si atunci a platit doar 75% din valoarea dispozitivului.
    Va multumesc inca odata pt sprijin!


    Citat Postat de anca munteanu Vezi mesajul
    Nu doar ca nu ati deranjat dar chiar va multumim foarte mult pentru interventie si ajutor. Cristinica are nevoie sa impartaseasca dificultatile ei cu ale altor parinti, asa ca este binevenita o discutie.


    In general, eu cred ca o discutie este benefica pentru ca fiecare dintre noi ne putem gandi la ce am trait in propria experienta si la ce ne impartasesc ceilalti si asa vom fi mai bogati si vom avea un spatiu psihic mai mare pentru a putea elabora dificultatea.


    De multe ori, senzatia ca esti singurul care trece prin acea situatie face sa sporeasca dificultatea, depresia si uneori chiar disperarea. Asa ca va multumim pentru interventie, este intotdeauna binevenita!


    Asociatia Romana de Psihanaliza Legaturilor de Familie si Grup "Enrique Pichon Riviere"
    Modificata de cristinica24; 06.06.2012 la 14:10:48.

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari