Ultimele discutii din forum
  1. #1035
    Floricica Nou Venita Ale21's Avatar
    Membru inregistrat la
    28.04.2011
    Postari in forum
    209
    Buna fetelor....am intrat sa descriu si eu povestea nasterii mele,care a decurs asa de repede si a fost totul atat de bine incat am ramas cu o amintire tare placuta.Sunt una din mamele ''lase'' care au ales cezariana poate de frica de durere,de frica complicatiilor...doctorul imi spunea ca sunt riscuri in ambele cazuri si ca la nastere naturala riscul mai mare poate fi pt bebe iar la cezariana riscul mai mare e pt mamica.Am ales cezarina fara sa mai ascult parerile celor din jur(intotdeauna am ascultat de ceilalti,sa nu supar pe nimeni si sa nu dezamagesc) si m-am gandit ca eu sunt singura care decide pentru mine si copilul meu.Zis si facut.In dimineata zilei de 04.08.2011 m-am prezentat cu bagajelul la spital pt internare.Imi era atat de frica si mi-am facut atatea ganduri negre ca mi se facuse greata.Totul era rapid....vroiam sa lungesc momentul,sa nu ajung acolo,aveam emotii uriase,nu mai auzeam pe nimeni,eram eu cu gandurile mele.Am urcat pe masa,era o asistenta care nu o sa-i uit chipul atat de dragalas niciodata,ma mangaia intruna ba pe maini ,ba pe frunte si imi spunea zambind ''totul o sa fie suuper bine,o sa vezi''.Atata incredere mi-a dat acea femeie si nu am apucat nici sa-i multumesc pt ca nu am mai vazut-o apoi.Anestezista mi-a facut anestezia epidurala la care vreau sa spun ca nu am simtit absolut nimci,mai rau doare o injectie decat epidurala.In sala forfota mare,vreo 9 persoane,atmosfera relaxata,cadrele medicale spuneau bancuri....anestezia isi facuse efectul,pe mine m-au intins pe masa,mi-au introdus sonda si a inceput treaba.Nu simteam nimic,adica simteam ca niste gadilaturi dar doar atat.Eu imi monitorizam tensiunea....si deodata simt o apasare pe piept,ca si cum nu am aer pt cateva secunde.M-a apasat medicul de 2 ori ,a doua oara am auzit tipatul....mi-au dat lacrimile...era 9 si 10 minute dimineata si am nascut o fetita de 3330 de gr,51 de cm si Apgar 9.La 10 fara 15 minute eu eram in salon.Totul a decurs extrem de bine.Pe perioada sederii in spital totul a fost la superlativ pentru mine.De la infirmiere pana la medici toti s-au comportat jos palaria.A doua zi m-am ridicat din pat si am mers iar cand mi-a scos firele in ziua 5 atunci m-am simtit si mai bine.Si cel mai importat:toate acestea s-au intamplat in Romania la un spital de stat,fara sa dau nici macar 5 lei la nimeni (efectiv nimeni nu a primit nimic de la mine) si totusi este speranta ca exista oameni in spitale si ca isi fac meseria chiar si fara bani.Jos palaria pentru Maternitatea Bega din Timisoara.

  2. #1036
    Floricica Nou Venita nelly_094880's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.09.2011
    Postari in forum
    1
    buna. ma numesc Cornelia si sunt din bv.
    M-am gandit sa scriu cat mai delaliat experienta mea pt ca eu am citit experientele voastre si m-au ajutat enorm sa-mi inving frica si temerile. Sper sa fie de folos si altor viitoare mamici experienta mea, cu toate ca este o poveste mai lunga dar cu un final extraordinar: nasterea baietelului meu!
    cand am aflat ca sunt insarcinata nici nu concepeam sa nasc la maternitatea de stat, caci nu doream sub nicio forma sa imi faca epiziotomie si mai mult imi doream fete prietenoase printre cadrele medicale si conditii de lux.
    dar pe parcurs am inceput sa ma interesez de ce se face "taietura" si am ajuns la final la concluzia ca decat o ruptura de perineu, ce cu greu poate fi cusuta intact-drept, cu cat mai putine "copci" (adica se poate rupe muschiul in zig-zag e nevoie de mai multe cusaturi), iar recuperarea poate fi mai greoaie -vezi ca provoacaincotinenta urinara!
    mai bine sa taie si sa sutureze usor cu riscuri minime pt mine.
    apoi am urmat un curs "voi fi mama" organizat la maternitatea de stat 35lei/sedinta - sunt8 sedinte + la fiecare sedinat faceam 1 ora de gimnastica (foarte benefica) cu exercitii de respiratie
    (+cum trebuie sa resipri la nastere pt a ajuta organismul sa faca fata, dar si cum sa te linistetsti tu pt ca in conditii de stres nu faci decat sa amplifici senzatiile dureroase dele nastere).
    Cursul acesta m-a ajutat enorm !!! aici am aflat cum se dezvolta copilul, cum este la nastere si din partea cealalta a baricadei. si cunoscand informatiile m-au facut sa-mi schimb opinia privind alegerea maternitatii.
    Ultima sedinta din curs a cuprins o vizia in maternitate+vizita salii de nasteri!
    Am ramas impresionata cat de curat era in sala de nasteri, fata de ce auzisem eu... zvonuri pe baza carora imi formasem eu parerea. Personalul era binevoitor, im majoritate. aveau si saloane pt cazarea mamicilor cu conditii de 5 stele, contra taxei de 80lei/noapte. Dar eu am ales sa stau in saloanele normale, care nu aratau prea bine, adica erau curate si ingrijite dar nu fusesera renovate de ceva ani, pentru ca aici copilul si mama impart aceeasi camera. la cele cu plata asa ceva nu se putea, la inceput nu intelesesm de ce, dar apoi am descoperit. Acele saloane erau intr-un alt corp de cladire, la etajul7, iar acolo nu aveau asistenta medicala in regim permanent, plus ca in caz de necesitate a unei interventii medicale pt copil (incubare, etc), sa nu fie timpul de reactie mare.
    va dati seama ca ma gandisem ca daca medicina a progresat de ce sa nu profit de anestezie?! caci doar mamele noastre au suferit durerile nasterii pe viu? trebuie sa sufar si eu doar casa fiu de moda veche? NU.
    dupa cum cred ca ati dedus, am cautat din nou informatii si am constatat ca anestezia nu este in mod neaparat inofensiva pt copil, iar eu voiam sa decurga totul cat mai bine si cu cat mai putine motive de ivire a unor posibile complicatii. In plus ca nu toti medicii anestezisti pun aceasta anestezie, deci trebuia sa fie o nastere programata!
    si iata ca am ajuns pe 16.02.2011 la ultima vizita la ginecolog. medicul imi propune sa nasc in 20.02.2011 cand era de garda, caci apoi urma sa plece la schi in Austria. data probabila a nasterii (dpn) era 03.03.2011
    atunci pe loc nu realizasem ceea ce tocmai imi spusese... dar am avut noroc ca era sotul cu mine in cabinet, caci el intelesese perfect. La mine, cu toate ca atunci nu credeam ca sarcina imi afecteasa perceptiile in vreun fel, eram intr-un fel de transa, caci am realizat si eu singurica ca trebuia sa merg sa nasc peste 3 zile dupa 20-30 min. cand ajunsesem deja la masina. II spusesem doctorului in cabinet dorinta mea: copilul sa se nasca de ziua lui! nu cand aleg eu sau mai rau cand alege medicul... (ca nu cumva sa-l chem de acasa sau sa-i stric clipele minutate pe care are dreptul sa le traiasca ca orice parinte cu familia si copii sai, banuiesc)
    nu sunt suparata decat ca asteptat prea mult sa-mi spuna ca nu va putea participa la nasterea mea. caci altfel fiind si eu om, il inteleg perfect si cred ca merita si el un concediu normal si fara NASTERI = FARA MUNCA !!! nici ei MEDICII nu sunt SUPRAOAMENI ca sa raspunda la orice chemare indiferent de ora, zi, etc !!!
    in 20.02.2011 cand trebuia sa ma prezint la ora 9.00 la spital pt demarerea procedurii de declansare a nasterii, mi-am facut bagajul (printre lacrimi si suspine, caci nu eram convinsa ca am ales bine). Hotarasem impreuna cu sotul sa mergem la maternitate insa dupa ce mergem pe la biserica sa anuntam doctorul ca nu suntem deacord cu provocarea nasterii si poate el sa ne recomande alt medic care sa asiste in locul medicului meu din timpul celor 9 luni, la nastere. Zis si facut, insa eu nu am putut sa urc in maternitete caci ma podideau lacrimile, si ca sa nu par "nebuna" i-am zis/mi-a insuflat sotul ideea, sa urce el singur sa vb cu doctorul. dupa 20 min a venit medicul a avut o replica taioasa: INSEAMNA CA O SA NASCA CU MEDICUL DE GARDA!
    cand am auzit am crezut ca mi-a picat cerul in cap!!! nu mai eram buna de nimik mai ca imi parea rau ca nu alesesem sa nasc in ziua aceea. Lacrimile mi se scurgeau singure... eram terminata! nu intrevedeam decat durere si suferinta... ma gandeam ca o sa zac prin vre-un salon fara sa se uite vre-un medic la mine... si o sa ma lase sa ma chinui ca sa nasc. NIMIC MAI FALS !
    A venit marea zi 02.03.2011.
    - de cu seara (01.03.2011) incepusem sa am un fel de diaree si o surgere rozalie semn ca se apropia nasterea. (burtica era "coborata" de vreo saptamana)
    - am adormit seara fara probleme, insa pe la 6.30 dimineata m-am trezit caci aveam crampe (usoare) si o nevoie iminenta de a merge la toaleta (cu chestia asta eram obisnuita caci in ultima luna ma trezeam sa merg la toaleta de 4 ori pe noapte)
    - am revenit dupa ce am luat 2 pastile de no-spa, caci credeam eu ca este travaliul fals, si am adormit la loc
    - peste inca 30 min, durerile m-au trezit din nou. dureri cred ca este cam mult spus era mai curnd vorba despre disconfort creat de crampe (cam ca la menstruatie)
    - am hoatrat sa fac un dus caci stiam ca apa ajuta la relaxare, iar eu de asta aveam nevoie.inainte sa intru la dus mi-am trezit sotul, dar nu cu mare aplomb si entuziasm caci eu in continuare credeam ca e travaliu fals.
    - am cerut cronometrul (de pe tel mobil) cat timp eram in cada ca sa cronometrezintervalul dintre contractii si cam cat dureaza contractie.
    - la inceput erau la 5-6 min si durerea tinea vreo 30sec.
    - travalil a avansat f repede caci dupa 20 min de stat in cada intervalul era de 3-4 min cu durere de 40-50 sec
    - la ora 8.00 am decis ca e timpul sa mergem la maternitate... dupa ce m-am imbracat, o activitate destul de complicata im acele clipe si dupa ce am coborat cele 4 etaje, pe scari, am ajuns la masina
    - cred ca la maternitate am ajuns pe la 9 si ceva... am mers cu sotul cu masina, nu cu ambulanta... in timpul calatoriei, durerile cresteau ca interval... iar cand am coborat din masina, in fata maternitatii (pt cine e din bv, in parcare din fata, cea cu plata). am simtit ca mi se disloca coloana, zona lombara. insa cu sotul ca ajutor am ajuns pe piciorele mele in maternitete. nu va inchipuiti ca nu-i venea sa ma i-a in brate ca sa ma scuteasca de chinuri, insa eu nu doream acest lucru caci miscarea ajuta.
    - am aunjs la "biroul urgente" pt o consultatie ca sa det daca/ce nevoi aveam. asta e procedura standard. asistenta m-a intrebat daca mi s-a rup apa. rasp a fost NU
    - ma gandeam in sinea mea ca daca asa o sa fie inca cateva ore durerea, oare am sa-i fac fata nasterii?! caci eu nu cerusem anestezie, lucru care mi se parea exagerat sa il fac cu medicul de garda si fara ca eu sa achizitionez trusa necesara anesteziei. la "rece" m-am gandit sa nasc natural fara anestezie fara nastere provocata, si ma bucur ca am gandit asa.
    - acolo, cand am urcat pe masa mi s-a rupt apa singurica. am "spalat" tot instrumentarul de pe acolo, imi era rusine..
    - surprinsa (si asistenta dar mai ales eu) aud constatarea "dilatatie completa" copilul era coborat
    - asistenta ma intreaba ce medic am, ca sa stie pe cine sa cheme la nastere. i-am explicat povestea cu medicul in concediu, deci cere cu medicul de garda. acesta avea deja o nastere la care participa, deci vine un medic rezident!
    - am scapat de clisma si de ras, caci ma toaletasem eu cu o zi inainte
    - am fost dusa in sala de nasteri (desi initial dorea ca sotul sa participe la nastere, atunci m-am razgandit)
    - acolo am dat de o asistenta foarte draguta, cu varsta peste 50 de ani (cred) - MOASA - care mi-a vb fff frumos si care m-a ajutat enorm. sa-i dea Dumnezeu sanatate ca nici macar nu stiu cum o cheama. o femeie de nota 10.
    - cand bb era coborat suficient m-au asezat pe masa de nasteri. in timpul acesta moasa era langa mine si mi-a adus apa sa beau, caci cerusem.
    - medicul rezident, era o doamna cred ca la 30 de ani, o mamica si ea, s-a comportat ireprosabil.
    - cu 2 contractii si 3 impingeri copilul se nascuse! ce usurare am simtit atunci! era atat de bine!
    - nu am vrut sa tip la nastere, caci asa imi propusesem de acasa si iata ca am reusit: nu am tipat nici macar la expulzie!
    - medicii, asistentele sunt cu nervi de fier, dar cand auzi 2-3 femei urland o noapte, iti dai seama din nou ca nu sunt supraoameni si cedeaza psihic, iar atunci ii acuza tot acele "sirene" ca au vorbit urat cu ele, ele care in majoritate in afara de faptul ca URLA, INJURA de tot neamul "ca la usa cortului" au pretentia ca restul sa fie calmi si cooperanti.
    - a urmat plansul lui bb, cel mai cristalin sunet pe care il auzeam, nu stiu daca echipa medicala vorbea cu mine, caci eram parca in alta camera numai eu si copilasul meu. mi l-au pus in brate pt cateva clipe era asa de frumos, intr-adevar era putin mai "albastru-violaceu" - nu stiu cum sa descriu culoarea, e ca aceea pe care o avem dupa ce am alergat la un maraton si suntem extenuati.
    - avea o fetisoara perfecta... era cel mai frumos copil pe care il vazusem... (cel putin pt mine!)
    - de cum s-a lipit de pieptul meu a incetat sa mai planga, parca fusese scos din priza, se linistea si el si eu.
    - mi l-au luat frumos din brate pt a-i face masuratorile si vaccinul
    - apoi a urmat nasterea placentei, pe care nici macar nu am mai simtit-o
    - a urmat o serie de "spasme fiziologice" (tremuraturi in toata puterea cuvantului, numai capul il mai puteam tine lipit de masa, restul corpului oricat incercam eu sa ma controlez nu raspundea) ca raspuns al organismului la efortul prelungit la care fusese supus. Am uitat sa va zic ca la internare aveam tensiunea 16 cu 10, ceea ce i-a ingrijorat caci imi luau tensiune foarte des si m-au perfuzat + o pastiluta ca sa imi csada tensiunea, inainte de nastere.
    - am cerut si o patura caci imi era tare frig, nu stiu de ce, si mi-au adus-o si m-au invelit.
    - ceea ce durut, in opinia mea, a fost coaserea taieturii, cu toate ca imi administrasera 2 doze de anestezic local inainte de a coase. Eu nici macar nu am realizasem cand m-au taiat, deci au fost PROFESIONISTI.
    - apoi m-au ajutat sa cobor de pe masa de nastere si m-au dus in salonul de dupa nastere, salon in care se sta 3-5 ore, pana la stabilizarea starii mamicii. caci trebuie sa suprvegheze ca proaspetele mamici sa nu faca hemoragie.
    - acolo am constatat ca eu nu aveam la mine nici telefonul, nici banii.
    - nu aveam cum sa dau de sotul care statea pe holul maternitatii, meu sa-i dau marea veste: A DEVENIT TATIC !
    - moasa a venit si m-a intrebat daca vreau sa anunt pe cineva, DA a venit raspunsul meu, dar nu am telefonul la mine. Asa ca mi l-a dat ea sa sun pe cine vreau. si mi-a lasat telefonul ei mobil circa 30 min.
    - mi-am anuntat sotul ca am nascut repede si usor, la 10.30 si ca eu cred ca i-am lasat lui portofelul+telefonul meu
    - el ca un sot grijuliu mi-a cumparat 2 sadwishuri si mi le-a trimis prin asistenta de la garderoba. Erau inca calde cand le-am primit. mi-au prins foarte bine, ca imi era o foame de lup, desi mancasem deja ciocolata de casa (2 batoane) pe care o aveam la mine.
    - dupa indelungi cautari a trimis tot prin doamna de la garderoba si portofelul meu cu actele, banii si telefonul pe care eu le lasasem la biroul de urgente (unde se face internarea). NU disparuse nimic!!!
    - deci atentiile le-am dat dupa ce actul medical era deja savarsit, si astra ca multumire ca au fost OAMENI cu totii, incepand de la infirmiera pana la medic.
    - masa de pranz primita in salon mi s-a parut cea mai buna si imi venea sa mai cer o portie, asa foame imi era inca. prnzul era comps dintr-o supa de pui cu morcovi, cam rara dar f bunasi felul doi o tocanita cu aripioare de pui.
    - spre ora 15.00 m-au dus in salon iar dupa inca cateva ore mi-au adus si copilasul.
    - dupa nastere am avut parte de zile linistite, caci sotul meu a avut mare grija si i-a grupat pe vizitatori, astfel incat sa nu cobor decat 1 pe zi. asa cerusem eu, caci cum nu aveam colega de camera nu aveam cu cine sa las bebelusul in salon, deci trebuia sa stea singur.
    - cand coboram sau mergeam la dus, anuntam totusi asistenta de la nou nascuti, dar era 1 asistenta pt tot etajul+ salile de nasteri
    - dupa 3 nopti in care nu am avut odihna, am ajuns in final acasa:
    in prima noapte l-am privit/studiat toata noaptea pe fiul meu, de care nu ma mai saturam. iar in noptile ce au urmat nu a mai dormit bebelusul. deci eram atat de obosita... de aceea acasa am izbucnit in plans, in sfarsit imi imbratisam sotul in intimitatea casei noastre. cata nevoie am avut de imbratisarea lui, dar la maternitete nu avea voie sa urce in salon, deci ne vedeam la parter in sala de asteptare, eu fiind cazata la etajul 1, langa sala de nasteri.
    Ajunsesem acasa toti 3, si ne bucuram de intimitete si (mai ales eu) de sentimentul de siguranta si usurare.

    Va multumesc ca ti citit pana la capat!
    O nastere usoara va doresc!

  3. #1037
    Floricica Avansata dalicris's Avatar
    Membru inregistrat la
    21.03.2011
    Postari in forum
    1.387
    Spuneam ca imi va veni si mie randul. Si uite ca mi-a venit.. Sunt deja 3 luni de cand s-a petrecut.

    Sa va povestesc cum a fost. Duminica seara, pe data de 14 august 2011, dupa ce am termninat de facut o musaca cu vinete, din care am gustat abia joi si nu imi mai trebuie, seara, pe la ora 11, al meu iubitel isi aminteste ca nu am mai facut noi nimic cam de o saptamana (de cand cu tavanul). Deci, hai sa rezolvam si asta (in ultima vreme, pentru mine avea implicatii strict medicale). De obicei, in ultimele 2 luni, dupa fiecare contact, ma cam luau contractii, dar stiam ca este normal din cauza componenetelor spermei. Acum s-a intamplat la fel, dar stiam ca asa trebuie sa fie. NUmai ca, nu au incetat pana pe la 12, dar am zis ca si asta e normal, mi se mai intamplase de vreo 3 ori, o data m-au tinut toata noaptea si ziua urmatoare, dar erau neregulate si usoare. La 3 dimineata m-am trezit sa merg la baie. Contractiile inca existau, dar erau MAI PUTERNICE, CONSTANTE si regulate!! Cand am coborat din pat, am eleiminat prima parte din lichid. Am putut de la 3 jumatate sa realizez ca erau din 10 in 10 minute, dar nu m-am dus la spital. Nuu. Vroiam sa merg cand erau din 5 in 5 minute. Ceea ce s-a intamplat pe la ora 4. Auch!! La ora 5 erau deja la fiecare 2 minute. Daca nu era teama de blestematele noastre de spitale, plecam atunci. La ora 6 am inceput sa sangerez si contractiile erau foarte dure! La 6.30 a inceput ultima ora, cu contractii la 30 de secunde. Cam tot pe atunci au inceput cele de impingere. Acum nu pot sa imi dau seama ce gandeam exact atunci de nu am plecat totusi, eram constienta ca fie e ceva grav, fie sunt cele de expulzie. Soacra mea mi-a zis ca sunt normale sangerarile acum, dar nu intelegea de ce nu sunt la spital ( ea era la tara). Am apucat sa mai fac un dus si sa ma spal pe ochi, tinandu-ma cu putere de pereti, cada si chiuveta, durerile sunt intr-adevar ciudate, macar atat pot spune in faza asta, ceva ce te si paralizeaza, dar in mod straniu, te si elibereaza, nu stiu cum sa va explic, am chemat un taxi si la 7.30 am ajuns la spital. Am fost dusa direct in sala de nasteri, urcata pe masa, facuta in toate felurile de doctorita mea, care a fost de garda atunci si m-a intrebat de ce nu l-am nascut acasa, daca tot am venit atunci si dupa o anestezie in vena si recoltare analize, in 15 minute se nastea cel mic. Pe masa nu am simtit decat impingerea, durere nu, nici macar la iesirea capului. Dilatatie am avut doar 2, dar era coborat pe col si forta iesirea. Va zic din inima ca nu m-au durut nasterea si travaliul cum m-au durut cusaturile. Am zis de vreo cateva ori ca mi se opreste inima!!! Imi batea tare in urechi si simteam ca nu mai am aer. Bebelusul a avut scor 9, si la 1 si la 5 si la 10 minute, aspirase mucus de pe canal si i s-a facut manevra de dezobstructie. In rest, toate bune si frumoase. Maine implinim 3 lunitze. URA!!!

  4. #1038
    Floricica Debutanta iuliatudor27's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.11.2011
    Postari in forum
    979
    Buna fetelor! Noi avem 34 de saptamani si mai avem de crescut... citesc de o luna deja povestile de pe forum insa abia acum m-am hotarat sa imi fac cont:).Felicitari tuturor mamicilor...sper sa ne descurcam si noi si sa fim sanatosi!Sunt povesti foarte frumoase...la unele am plans si eu si sotul caruia ii tot citesc ba prin masina ba seara la culcare:).Sper sa ne descurcam desi al meu sot este convins ca el va fi lesinat pe sub o masa prin spital in acel moment. Astept povesti ca le-am terminat:)!Nastere usoara mamici!

  5. #1039
    Floricica Nou Venita codreanucristina's Avatar
    Membru inregistrat la
    31.03.2012
    Postari in forum
    1
    buna ma numesc cristina si in anul 2009 am nascut o fetita.....durerile mele au inceput in data de 5 mai pe laora 7 dimineata....erau cam rare din 2 in 2 ore.........fiind la prima sarcina nu stiam ce fel de dureri sunt,sau ar trebui sa am in momentul travaliului,deoarece pe durata sarcinii am mai avut 2 internari cu dureri...iar acum imi era teama ca daca ma duc la spital ma interneaza si iar vin acasa cu burtica.am asteptat pregatindu-ma de spital,am spus pt orice eventualitate sa fiu pregatita cum facusem si datile trecute.seara pe la ora 6 deja se indesau durerile devenise foarte dese 10 in 10 minute......mi-am luat "echipamentul"si am plecat catre spital cu mama mea si cu sotul cu masina.totul era bine durerile suportabile,fericita bucurandu-ma ca eram in travaliu si aveam doar acele dureri nestiind ce ma asteapta cu toate ca ma avertiza toata lumea.m-am dus ,mi-a pregatit salonul....eram dilatata 3 cm...pe la ora 9,7 cm....durerile au aparut...incercam sa ma controlez,greu....ora 10 jumate,eram in pat...chinuindu-ma cu durerile....am strigat la moasa ca simteam nevoia sa imping...a venit moasa punandu-ma pe masa de nasteri,incurajandu-ma spunandu-mi sa nu las durerile sa treaca si sa impng tare,inainte ea rupandu-mi apa....era ora 23 fara 15 min....impingand si din fericire am nascut in doar 10 minute:X.....mi-a dat fetita in brate,am inceput sa plang....neplangand pe durata durerilor....dar momentul in care iti ti propriul copil in brate primul copil nu te poti abtine...cam asta a fost povestea mea...iar....acum mai am 3 saptamani si voi naste din nouuuuuuu.....de data aceasta voi avea un baietel,nu mi-este frica din contra abea astept sa-mi tin baietelul in brate.....va pup

  6. #1040
    Floricica Debutanta cristina.sofia's Avatar
    Membru inregistrat la
    14.03.2012
    Postari in forum
    702
    haideti sa va spun poveste nasterii mele! la inceputul sarcinii am fost luata in evidenta de un medic de la municipal! cu 2 sapt inainte sa nasc surpriza.........s-a inchis maternitatea! m-am dus la giulesti unde m-a luat alt doctor in evidenta!(se intampla pe 18 august)! d-na doctor imi zice:daca nasti pana pe27 imi dai tel si vin sa te asist daca nu nasti cu altcineva! nu am nascut pana pe 27! sambata pe 27 am inceput sa pierd dopul gelatinos si m-am dus la spital! bineinteles ca m-a luat altcineva in evidenta! d-na dr ma interneaza( aveam si contractii la 15 minute)! m-am dus in sala de travaliu dar imi trecusera toate durerile! era acolo o moasa super de treaba, draguta, vorbea calm cu toata lumea! dupa vreo 3 ore imi zice dr: te duci in salon ca nu nasti azi! a doua zi eu ma rugam sa nasc si sa nimeresc cu aceeasi moasa! duminica noaptea pe la 11:30 au inceput niste contractii de vai de mine numai stiam ce sa fac! am sunat-o pe mama care era jos cu sotul meu inca de la internare! au venit sus si plangeau amandoi de parca muream! in sala de travaliu am nimerit cu aceeasi moasa care vroiam eu! erau vreo 4 femei la travaliu care tipau extraordinar de tare! durerile se intensificau eu nu mai stiam ce sa fac dadeam cu picioarele intr-un perete, ma puneam pe jos dar nu am tipat deloc ca imi era rusine! la ora 2 imi baga dr(care a venit de acasa desi abia ma cunoscuse)o perfuzie pentru ca aveam dilatatia 3 si zice: cu perfuzia asta ar trebui sa nasti in 4 ore! la ora 3 am tipat la moasa sa vina ca nasc si au ramas uimite! m-au luat repede m-au pus pe masa de nastere si la 3:13 am nascut! can i-am auzit plansul nu imi venea sa cred, plangeam de fericire! mi-au dat-o pe fetita mea in brate am pupat-o e mama focului dupa care au us-o sa vada sotul si mama! mai urat mi s-a parut momentul cand m-a cusut ca durea ingrozitor insa nu am simtit cand m-a taiat! la ora 9 dimineata m-am dus la alaptat si mi se parea ca fata mea e cea mai frumoasa din acel salon( ca orice mama)! cam asa am nascut eu si as mai incerca experienta!
    Modificata de cristina.sofia; 04.04.2012 la 15:17:46.

  7. #1041
    Floricica Debutanta ana2003maria's Avatar
    Membru inregistrat la
    30.03.2011
    Localitate
    Lund, Suedia
    Postari in forum
    609
    Despre nasterea lui Atle am povestit anul trecut.
    Mezinul, Loke, a sosot minunat.

    In data de 17 Septemrie, cu o saptamana inainte de termen am hotarat sa iesim in oras in doi si sa il lasam pe Atle in griga bunicii lui. A fost defapt prima noastra iesire in 2 de cand a venit Atle pe lume. A fost seara culturii in orasul unde locuim si ne-am dus la un concert superb de Gospel intr-o biserica reformata. Pe drum spre casa glumeam in masina zicand ca Atle a venit pe lume cand era un carnaval in oras si este paiata noastra mica acum:), oare ce o sa se intample daca Loke va veni pe lume in noaptea culturii?
    A doua zi urma sa mergem la masa la soacramea care pregatise un file de vitel marinat.....mmmmm.... Cand ne-am intors acasa i-am zis la soacramea ca sper sa nu nasc ca imi e o pofta de vitelul ala.... Ea a plecat de la noi la ora 23 si pe la miezul noptii ne-am culcat si noi. eu dormeam cu Atle in dormitor pe atunci si sotul dormea in camera lui Atle. Asa ne odihneam cel mai bine cu totii.
    La 1 noaptea m-am trezit brusc simtind ceva cald pe picioare .... S-a rupt apa in pat. Noroc ca aveam un flotir cu plastic sub mine, eram pregatita :D

    M-am ridicat incet din pat sa nu il trezesc pe cel mis si m-am dus direct la sot. L-am trezit si i-am zis:NA, NE PUTEM CACA IN VITELUL LUI MAMATA, S-A RUPT APA!
    HAHAHAHAHAHAHA :))))))))))))))))))))))

    Am sunat-o pe soacramea sa vina inapoi la noi, am pregatit geanta de maternitate, am mancat ceva, si ne-am luat ramas bun de la ala mic, care se trezise intre timp si pe la 3 am plecat la maternitate. Nu aveam eu dureri prea mari, dar fiind a 2a nastere mi-a fost frica ca o sa mearga prea rpd si am vrut sa fiu sigura ca apuc sa iau epiduralul..... nu prea fac fata la dureri :)
    Am apucat si epidural, am si dormit ceva.... defapt ni tin prea mult minte timpul intre ajungerea la maternitate si nastere. Stiu doar ca intrau moasele din cand in cand in camera noastra si ma intrebau cum merge. Eu raspundeam sa bine, am dureri :). Nu durea prea tare din cauza epiduralului, dar stiam ca merge inainte.
    Pe la pranz am fost dilatata complet. De obicei merge mai incet cand ai apidural, dar cred ca merita.... asa pot sa nasc si 10 :))
    La impins trecuse efectul epiduralului cat de cat asa ca a mers relativ rpd, am folosit un pic de gaz cand simteam ca e insuportabil. Am fost "cuminte" de data asta si am ascultat de moase. Nu am impins ca nebuna, ca la prima sarcina si nu am avut aproape nici o ruptura. 2 copcii si atat.
    Loke cand a iesit mi l-au dat moasele in brate cred ca inainte sa iasa de tot. Eu l-am tras afara ultimi cm si l-am luat direct pe pieptul meu. Acolo a inceput sa respire. Asa de fericita eram in momentu ala incat tot l-am pupat, asa plin de sange si alte cele. Nu mi-a pasat de nimic :)

    Apoi l-au luat putin de la mine si l-au curatat putin si l-au masurat, cantarit samd, si mi l-au dat imediat inapoi. A inceput sa suga direct, de parca ar fi facut-o de n-spe ori inainte. Ce baietel cuminte

    Apoi l-a luat sotul si l-a imbracat si dupa ce am primit un pranz delicios, ne-am odihnit un pic, am facut un dus si am plecat la hotelul spitalului unde a stat si sotul cu noi in prima noapte.

    A doua zi a venit si fratiorul lui cel "mare" si am mancat pranzul impreuna, am facut o plimbare afara si am dormit impreuna toti 4 in camera noastra de hotel. A 2a noapte am ramas singura cu Loke, sotul a plecat acasa sa nu il lasam pe Atle singur. Ne era teama ca o sa fie prea multe schimbari, si asa , in viata lui, si am vrut sa il asiguram ca nu ramane dat la o parte.

    A fot ceva greu in noaptea 2 , ii era tare fomica si nu amavut inca destul laptic. a trebuit sa merg de 2 ori la asistentele care ne statea la dispozitie in hotel si sa cer lapte praf. In rest a mers f bine. Dupa 2 zile am mers acasa si seara am avut musafiri la masa :). Doar familia sotului a fost la noi, asa ca nu a fost obosotor. M-au ajutat ei cu masa si am gustat si faimosul VITEL a lui soacramea :)

  8. #1042
    Floricica Senior mihaelaadrian25's Avatar
    Membru inregistrat la
    25.10.2008
    Localitate
    Satu Mare
    Postari in forum
    3.162
    Buna, fetelor.
    Nu stiu ce m-a apucat, dar, citind, mi-a venit si mie cheful sa scriu povestea nasterilor:) Desi numai timp de asa ceva n-am...
    Prima mea sarcina, cu baietelul, mi s-a parut ceva cu totul deosebit, vedeam schimbarile corpului meu si nu-mi venea sa cred, simteam copilasul miscand si ma simteam cea mai fericita. Nici nu ma gandeam la nastere, si, recunosc, nu prea ma informam...un pic gresita atitudine, deoarece conteaza mult sa stii unele lucruri inainte de marea aventura. Apa s-a rupt noaptea, si mai ales cand sotul era de servici, deci numai bine...Am avut cine sa ma duca la spital si tocmai era de garda medicul meu ginecolog, a venit intr-un suflet si cumnata mea, medic rezident. Totul a decurs normal, dureri nu insuportabile, mai ales la inceput. Greul a venit in ultima parte, expulzia, cand, ajunsa pe masa, ahbar n-aveam ce sa fac. Repet, asta a fost greseala mea, pentru ca exista o anumita tehnica, un anumit mod in care sa respiri, sa tii aerul, sa impingi...Dar ce stiam eu de toate astea? Nu vreau sa insist mai mult asupra acelor momente...Cand a iesit puiul meu....lumea s-a oprit, timpul a stat pe loc, asa am simtit. Din pacate au fost niste probleme, tripla circulara de cordon, deci nu a mai putut respira, dar am avut marea sansa, marea minune de la Dumnezeu de a fi inconjurati de medici care au stiut ce sa faca si puiul meu e acum sanatos. Cateva zile a stat la incubator. Eu eram in salon cu alta mamica, dar ea avea puiul cu ea. Asta doare mult, sa vezi fericirea atat de aproape de tine si tu sa nu o simti....dar am strans din dinti si am avut incredere in Dumnezeu si dupa cateva zile mi-am primit si eu puiutul. Si, desi au lipsit unele momente frumoase, am fost cea mai fericita cand il tineam in brate, la piept sau pur si simplu cand il priveam dormind. Nu mai trebuie sa spun ca il vedeam cel mai frumos, cel mai cel...nu stiu cum il vedeam, dar il iubeam asa cum nu iubisem pe nimeni, inainte...Cam asta e, pe scurt, povestea primei nasteri. Adrian a avut 3900g si 57 cm, iar acum e un baietel mare de aproape 5 anisori:)
    A doua sarcina, cu fetita, nu mi s-a mai parut atat de supranaturala....stiam deja ce simti, cum te transformi...Am mers periodic la gimnastica prenatala, unde ni se si prezentau diverse informatii, printre care si depsre nastere, alaptat, ingrijirea bebelusului. Ajuta foarte, foarte mult, zic eu. Pe tot parcursul sarcinii m-am simtit mult mai bine, nu am pus atatea kg, a fost mult mai usor. Nasterea s-a declansat, culmea, tot noaptea. Dar de data asta a fost si tati acasa...Am fugit la spital, oarecum mai pregatita. Totul a decurs mult mai repede, durerile au fost putin mai intense...In expulzie m-am descurcat mai bine, stiam cum sa respir, ascultam cand sa imping...desi totul pare atat de ireal atunci. De multe ori ma intreb cum am putu suporta o durere asa intensa, eu care sunt mai fricoasa ca un iepuras....Iar finalul nasterii a fost ceva de vis...De data asta n-au mai fost probleme, printesa mea a plans, un planset atat de asteptat,a tat de dorit, atat de imaginat de mii de ori, si totusi nu mi l-am imaginat asa...Nu am crezut ca voi simtit asa ceva cand il voi auzi. Parca am prins aripi, m-am simtit usoara-usoara, atat de impacata, atat de fericita, atat de multmumita, atat de.....Un moment unic, de vis, pentru care nu s-a inventat un cuvant potrivit spre a-i descrie maretia. Iar cand am primit-o pe piept si s-a linistit din plans si a deschis ochisorii albastrii...ce sa mai spun? Nimic, va las sa va imaginati:) Plangeam, dar de fericire, plangea, pentru ca intr-un fel prima mea nastere mi-a lasat niste rani, niste temeri, care s-au vindecat ca prin minune. Ea e Valentina si a avut 3100g si 52cm.

    Cam asta e povestea....Cate nu ar fi de spus, dar fiecare mamica stie toate acestea. Iar viitoarele mamici sunt pe cale sa afle:)

  9. #1043
    Floricica Debutanta iuliatudor27's Avatar
    Membru inregistrat la
    15.11.2011
    Postari in forum
    979
    Nu as povesti pentru ca nu a fost o nastere usoara...dar sunt datoare fata de viitoarele mamici pentru ca si eu m-am delectat cu povestile altora in perioada sarcinii...

    Inca de cand aveam cateva luni si stiam ca am DPN 28 DECEMBRIE ma tot gandeam ca e posibil sa nasc de Craciun...ma gandeam mereu ca o sa fie asa aiurea...ca fiului meu o sa uite lumea sa ii zica "la multi ani"...ca o sa il sune sa ii zica Craciun Fericit si nu isi vor aminti ca e si ziua lui de nastere...ba chiar gasisem un client care era nascut pe 25 decembrie si il tot stresam..il intrebam daca e adevarat ce gandesc eu...ca uita lumea de el in preajma Craciunului...bla bla..

    In ultima luna de sarcina...treceam prin diferite stari...mai bine nu nasc acum...e mai bine sa stea bebe cat mai mult...desii, mai bine nasc...apoi daca se naste de Craciun...si tot asa..

    Joi inainte de Craciun incep sa elimin dopul gelatinos...woowww...super bucurie..in sfarsit vine bebelinul muuult asteptat...Vineri toata ziua miscare..miscare miscare...cumparaturi pt Craciun si mai ales cu speranta ca nasc Vineri (23 dec)...stiam ca dr mea inca este in spital si ca de Craciun urmeaza sa fie in concediu pe la Predeal...asa ca..miscare poate il conving sa vina azi...dar nimik..

    Imi sun o prietena care lucreaza la Polizu..imi zice sa stau linistita ca doamna dr nu mai vine pana pe 27 ...gata...ma linistesc..stau in pat...nu mai fac nimik...Trece ziua de vineri trece ziua de sambata insa seara dupa dush mi se uda lenjeria...

    TOATA PERIOADA SARCINII, am tot citit...cum e cand ti se rupe apa..daca nu imi dau seama etc...

    Asa ca, pe 24 dec, pe la ora 19 mi se uda lenjeria...imi trece apa prin vata pusa insa nici nu ma gandesc ca e vreun semn...citisem ca tre sa curga nenica..siroaie...siroaie..Imi pun alta lenjerie..se uda si asta putin..si zic "Hai sa dam o tura pana la spital...daca sunt ok ne intoarcem si facem Craciunul linistiti "...dar macar sa fim siguri..

    Cand mi s-a udat lenjeria iesisem din dush...ma gandeam ca nu m-am sters bine..dar chiar asaaa???

    Imi sun dr si imi zice de cine sa intreb cand ajung la internari....imi sun pritena asistenta si imi zice sa merg pana acolo sa vad si sa o sun..

    Ajung la Polizu...ii povestesc dnei de jos ca mi s-a udat lenjeria dar ca nu stiu daca mi s-a rupt apa sau nu...hotaraste sa ma interneze direct...merg sus in sala de travaliu...ma controleaza doamna dr si imi si rupe apa - acasa mi se fisurasera membranele-...imi pune perfuzii pentru contractii si gata..."PANA DE DIMINEATA O SA NASTI...VA FI O NASTERE GREA...COLUL ESTE GROS SI BLA BLA...DACA NU REUSIM NATURAL FACEM CEZARIANA DE DIMINEATA"

    Nu am vrut sa cumpar epidurala dar nu as mai face prostia asta niciodata...Sotul este afara...imi tot trimite mesaje..si eu ii trimit la randul meu..reusesc sa adorm intre contractii...ma trezesc din cand in cand si ma uit la ceas...citisem pe net ca la prima nastere travaliul dureaza in medie 12 ore...calculam cam cat mai am eu pana se fac 12 ore:))

    La 3 si jumatate durerile sunt maxime..nu mai simt nimic altceva decat ca mi-a mortit burta...nu simt contractii pur si simplu simt o durere imensa la burta...Treaba cu respiratia in timpul contractiilor a funcionat pana cand au inceput sa fie super dese si sa imi amorteasca burta..apoi nu am mai reusit sa ma concentrez...

    Tzip de durere...moasa vine si ma tot cearta sa nu mai tzip dar nu reusesc...ii zic ca imi cer scuze dar durerile sunt peste limita mea de a suporta... imi pune calmante dar nimic...in sfarsit ma controleaza...ma apropii de dilatatia pentru nastere...mai stam un pic si ma pune sa urc pe masa de nastere..

    Imi zice sa imping pe contractie...ii zic ca nu stiu cand am contractii pentru ca nu le simt...am burta amortita si nu simt decat o durere imensa...asa ca, eu imping cand stiu iar bebe se impinge pe contractie...la un moment dat ma pierd...nu reusesc sa mai imping..durerile sunt ingrozitoare si ma sfasie...se urca infirmiera si moasa pe mine si il imping pe bebe afara...nu a respirat la inceput...este albastru mititelul...ma sperii groaznic...am stat fara respiratie cu ochii la el...ii maseaza dr pe spate si incepe sa planga...il pup pe un obrajor si il duce la Terapie Intensiva...

    Citisem ca doare foarte tare cand te coase...nu am simtit nimik...ma lua somnul tare mult...doamna dr imi zice ca nu am voie sa dorm dar nu reusesc...imi aduce cafea....iau o gura...e prea tare:))...o bufneste rasul si pe ea...termina de cusut...trec inapoi in pat si il lasa pe sotz sa intre sa ma tina de vorba sa nu adorm...ma linistesc ma muta pe camera si putin cate putin ne revenim si eu si bebe..

    Azi avem 5 luni si putin...ma gandesc cu groaza la noaptea aia...dar nu as sta pe ganduri nici macar o clipa sa o repet daca altfel nu s-ar putea pentru copilul meu...vrem sa mai facem un bebe peste 3 ani...sigur va fi o nastere naturala...nu chiar asa naturala ca asta :))...pentru ca o sa iau epidurala....oricum, SIGUR MINUNILE NOASTRE MERITA O NOAPTE DE CHIN .

    Asa am nascut eu la 7:30 in ziua de Craciun un baietel de 3600 gr si 52 cm...si, spre surprinderea mea...luna de luna pe data de 25 colegi de serv de-ai sotului si prieteni de ai nostri ne trimit mesaj cu "La mai multe lunite"

    Sa aveti nasteri usoare fetelor!!!Toti bebeii sa fie sanatosi!

  10. #1044
    Floricica Nou Venita ANAELENAPALOMA's Avatar
    Membru inregistrat la
    06.12.2017
    Postari in forum
    1
    NUMELE MEU ESTE ANDREEA PINTICAN, 29 DE ANI.TOT MEREU CITESCARTICOLE DESPRE MAME CARE NASC,CARE FAC, CARE DREG TOTUL SINGURE.MERG SINGURESĂ NASCĂ ŞI,PE URMĂ SE PLÎNG CĂ AU AVUT PARTE DE O ATITUDINE NEGATIV-VULGARĂDIN PARTEA CADRELOR MEDICALE.SOŢII NOŞTRI NU SÎNT DOAR NIŞTE DONATORI DESPERMĂ.EI SÎNT ŞI UMĂRUL PE CARE PLÎNGEM CÎND NE RĂZBESC NECAZURILE VIEŢII, SAUMÎNA PE CARE O ŢINEM STRÎNS CÎND URMEAZĂ EXPULZIA ŞI DURERILE SÎNTCOVÎRŞITOARE.LĂSAŢI SOŢII SĂ VĂ FIE ALĂTURI ÎN TIMPUL NAŞTERILOR, NU LEIMPUNEŢI DUREROASE LIMITE.
    SOŢUL MEU,DAN,47DE ANI,ŞI-A DORIT ÎNTOTDEAUNA, MAI MULT DECÎT ORICE,SĂ FIE TĂTIC DE FETIŢĂ. SĂASISTE LA NAŞTEREA EI ŞI SĂ TAIE CORDONUL OMBILICAL.ÎN SUBSIDIAR,ŞI-A MAI DORITSĂ SCHIMBE SCUTECE.LA PRIMA NOASTRĂ ÎNTÎLNIRE,DUPĂ CE AM FĂCUT CUNOŞTINŢĂ,M-AÎNTREBAT CE PĂRERE AM DESPRE PREZENŢA SOŢULUI ÎN SALA DE NAŞTERI.CHESTIA ASTAM-A AMUZAT PENTRU CĂ NU AM AUZIT CA CINEVA SĂ PUNĂ ASTFEL DE ÎNTREBĂRI LA PRIMAÎNTÎLNIRE.I-AM CERUT LĂMURIRI ŞI MI-A RĂSPUNS CĂ ROSTUL ACESTEI ÎNTREBĂRI E CASĂ HOTĂRASCĂ DACĂ VA MAI EXISTA O A DOUA ÎNTÎLNIRE.VROIA SĂ SE CONVINGĂ CĂ NUSÎNT DINTRE ACELE FEMEI CARE NU-ŞI SUPORTĂ SOŢII ÎN SALA DE NAŞTERI.EVIDENT,EUCRED CĂ NIMIC NU E MAI ÎNĂLŢĂTOR DECÎT SĂ ÎMPARŢI ACESTE MOMENTE SUBLIME CU CELPE CARE ÎL IUBEŞTI.
    NOI NE-AM DORITCA EU SĂ NASC AICI, ÎN CLUJ PENTRU CĂ AICI E ACASĂ.DAN A PETRECUT MULT TIMPCĂUTÎND ÎN ŢARA ASTA ÎNAPOIATĂ UN GINECOLOG CARE SĂ ÎL ACCEPTE DE BUNĂVOIE ÎNSALA DE NAŞTERI.TOŢI I-AU RĂSPUNS NEGATIV ÎNTR-O MANIERĂ ŞI CU UN TON CAREDENOTĂ LIPSĂ DE BUN SIMŢ.MEDICUL STAMATIAN SPUNEA CĂ MAI BINE ÎŞI TAIE MÎINILEDECÎT SĂ LASE UN TĂTIC ÎN SALA DE NAŞTERI.ERA PRIN LUNA A CINCEA CÎND DAN AGĂSIT ACEST DOCTOR MINUNAT,HONORIUS NANU.ACESTA I-A SPUS:"DANE, VISUL ĂSTAFRUMOS ŢI-L ÎNDEPLINESC EU".VROIAM SĂ NASC VAGINAL ÎNSĂ,LA SUGESTIA LUIDAN SUSŢINUTĂ ŞI DE DOCTORUL NANU, AM NĂSCUT PRIN SECŢIUNE CEZARIANĂ.DAN ŞI-AFĂCUT ROST DE UN COSTUM DIN ACELA VERDE DE CARE POARTĂ CHIRURGII ŞI A INTRATALĂTURI DE MINE ÎN SALA DE OPERAŢII.A STAT CUMINTE LÎNGĂ MASA DE OPERAŢII PÎNĂCÎN DOCTORUL A SCOS LA LUMINA VIEŢII PE SUPERBA NOASTRĂ FETIŢĂ.SOŢUL MEU ERA CUMÎNA STÎNGĂ PE CORDONUL OMBILICAL ŞI ÎN DREAPTA AVEA FOARFECA CU CARE SEPREGĂTEA SĂ FACĂ CEL MAI FRUMOS GEST DIN LUME LA CARE VISASE O VIAŢĂ.ÎNMOMENTUL ACELA, SCORPIA DE MOAŞĂ A ÎNCERCAT SĂ ÎL DEA DEOPARTE.DAN S-A ÎNTORSFURIOS ŞI,ARĂTÎNDU-I PUMNUL ÎNCLEŞTAT,I-A SPUS:"ÎL VEZI?SUPOZITOR ŢI-LFAC".DIN MOMENTUL ACELA NIMENI NU A MAI ÎNDRĂZIT SĂ ÎL SUPERE PE SOŢULMEU.A STAT LÎNGĂ MINE INTERNAT, ZI ŞI NOAPTE.A HRĂNIT FETIŢA,A SCHIMBAT-O,I-ACÎNTAT,A STORS COLOSTRU,MI-A IGIENIZAT ZONA INTIMĂ ŞI MI-A SCHIMBAT SENYLADY.NU ŞTIU CÎŢI SOŢI FAC TOATE ASTEA DAR AL MEU LE-A FĂCUT ŞI SÎNT MÎNDRĂ DEEL.TE IUBESC PÎNĂ LA DOAMNE-DOAMNE,DAN.

OK

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Detalii aici

Inainte sa pleci,

Poti gasi informatii utile si in materialele urmatoare:


Urmareste-ne si primeste cele mai noi informatii pentru tine si copilul tau!

Creeaza cont! sau Urmareste-ne pe Facebook!