Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Nou Venita elena 2007's Avatar
    Membru inregistrat la
    14.12.2007
    Postari in forum
    16
    copilul meu e prea micut (1,10 ani) ca sa incep discutiile despre situatia lui dar , fiind o persoana realista , deja ma gandesc ce probleme voi intampina in viitor si cum o sa le rezolv. Invit aici parintii care au crescut copii adoptati sa ne impartaseasca din experienta lor.

  2. #2
    Floricica Cu Vechime gabitzza's Avatar
    Membru inregistrat la
    05.10.2007
    Localitate
    Bucuresti
    Postari in forum
    7.664
    Draga Elena

    Bine ai venit in comunitatea de prieteni Copilul.ro

    Eu nu am experienta unei adoptii insa am o prietena foarte apropiata care a adoptat acum multi ani. Atat ea cat si sotul ei au decis ca cel mai bine este sa ii explice fetiei lor ca este adopatata inca de mica, asa pe intelesul ei si apoi treptat sa completeze pe masura ce creste cu informatii pe care sa le poata intelege. Rezulatul este ca au o relaite de exceptie si chiar nu s-au confruntat cu probleme.
    Iti doresc mult succes si te felicit pentru deicizia de a adopta!

  3. #3
    Floricica Debutanta bebelaa's Avatar
    Membru inregistrat la
    03.10.2007
    Postari in forum
    957
    Buna Elena! Bine ai venit printre noi! . Scuza-ma ca te intreb, este fetita sau baietel? Sa-ti creasca mareeeee si sa te bucuri de el/ea! are 1 anisor, nu? ca ma deruteaza un pic 10 ani acolo, dar cred ca este vorba de luni dupa cum te-ai exprimat tu si interpretez eu ciudat.

    Nu iti pot raspunde in calitate de parinte care a adoptat, insa daca te pot ajuta iti raspund sincer, din punctul de vedere al unui copil adoptat.

    Pentru mine, adoptarea mea a fost o experienta daca pot spune - pozitiva, de aceea, am incercat de cateva ori in aceasta zona de forum sa va impartasesc ceea ce simt si cum au procedat ai mei.

    Pentru inceput, poate va suna ciudat, dar te felicit ca ai avut puterea si ai dorinta de a creste un copil in aceste conditii, pe ai mei ii apreciez si ii respect din punctul acesta de vedere de mii de ori, stiu ca nu este deloc greu..

    Eu imi cunosc parintii naturali, iar parintii adoptivi mi-au spus de cand eram pui ca sunt adoptata, eu cred foarte mult in faptul ca, cei mici intleg de la cea mai frageda varsta. Mie imi spuneau mereu, imi amintesc si acum, ca imi povesteau de foarte multe ori de-a lungul timpului, practic povestea se derula de fiecare data, iar crescand, la fiecare varsta am inteles-o din ce in ce mai usor, mi-a fost mai clara, de aceea cred ca acum nu am deloc regrete sau resentimente fata de nicio parte. Stiu ca sunt iubita, am simtit acest lucru si mi-a fost de ajuns sa inteleg.

    Ma voi opri aici momentan, dar daca ai intrebari, chiar iti voi raspunde cu mare interes si cu cea mai mare placere. Pupici!

  4. #4
    Floricica Nou Venita elena 2007's Avatar
    Membru inregistrat la
    14.12.2007
    Postari in forum
    16
    multumesc bebelaa si gabitzza pentru raspunsurile voastre. exact asa ne gandim si noi sa procedam adica sa incepem de pe la 3 anisori sa-i povestim . Imi cer scuze ca nu m-am exprimat prea bine am un baietel de 1 an si 10 luni , nascut de Craciun si l-am adus acasa tot de Craciun (ce poate fi mai frumos?).

    va pup!

  5. #5
    Floricica Debutanta bebelaa's Avatar
    Membru inregistrat la
    03.10.2007
    Postari in forum
    957
    Draga Elena, cred ca este varsta la care poti incepe sa ii explici, chiar daca nu intelege el cum trebuie acum, nu trebuie sa fie zilnic si spus mereu si mereu, dar cred ca trebuie sa se obisnuiasca cu ideea in timp. Nu cred ca sunt in masura sa zic daca asa este bine sau nu sau daca abordarea ta e ok sau nu, insa pot recunoaste ca imi place abordarea ta. Mult succes! Un "dar" de Craciun frumos pentru ambele parti..

  6. #6
    Floricica Nou Venita elena 2007's Avatar
    Membru inregistrat la
    14.12.2007
    Postari in forum
    16
    nu ma stresez eu deocamdata asa de tare , sunt convinsa ca o sa gasesc cea mai buna modalitate de abordare a acestui subiect la momentul potrvit. Aum sunt prea ocupata atat eu cat si taticul, cu joaca , cu zecile de pupicuri si alte lucrusoare la fel de placute . Traim la intensitate maxima aceste momente ..Suntem topiti cand zice: maama-mama,
    taata-tata aratand cand spre unul cand spre celalalt si lungind primul a.Imi place mult acest forum unde chiar poti invata multe din experienta altora .Pacat doar ca opiniile sunt postate foarte rar. pa pup pe toate si va doresc sa aveti parte de multa fericire!

  7. #7
    Floricica Debutanta bebelaa's Avatar
    Membru inregistrat la
    03.10.2007
    Postari in forum
    957
    Ce frumos!!!!!!! Wow, foarte frumos! Este cel mai bine sa gustati fiecare moment impreuna, iar la momentul potrivit cum ai zi si tu, vei stii ce sa faci, va fi instinctul de mamica Cred ca se raspundea mai rar in adoptie pentru ca era intr-o zona prea jos in forum, te asteptam si la mamici de copilasi de 1 an, la prichindei. Pupici!

  8. #8
    Floricica Nou Venita mitzura's Avatar
    Membru inregistrat la
    01.10.2008
    Postari in forum
    6
    ati reusit sa il aduceti acasa chiar din ziua in care s-a naSCUT?sau te referi la craciunuri din ani diferiti?

  9. #9
    Floricica Nou Venita elena 2007's Avatar
    Membru inregistrat la
    14.12.2007
    Postari in forum
    16
    s-a nascut in 2006 si l-am adus acasa in 2007/ la 1 anisor . era prea de tot sa fi fost declarat adoptabil chiar de la nastere . In viata noastra este un miracol este cel mai frumos baietel de pe planeta !.
    va pup

  10. #10
    Floricica Cu Vechime gabitzza's Avatar
    Membru inregistrat la
    05.10.2007
    Localitate
    Bucuresti
    Postari in forum
    7.664
    Minunat Elena, asa cum ai spus si tu un dar extraordinar de Craciun. Iar momentele in care bebe incepe sa spuna mama, tata cred ca sunt unice in viata oricarei familii. Si eu sincer d-abia astept momentele astea si mai ales momentul in care imi voi aduce baietelul acasa. Asta s-ar putea intampla chiar de Craciun sau chiar imediat dupa.
    Legat de aceste date, si la mine a fost asa o conjunctura pentru ca pe 7 ianuarie '84 mami meu a iesit din spital dupa ce a pierdut o sarcina, prima ei sarcina si, pe 7 ianuarie '85 a iesit din spital cu mine.

  11. #11
    Floricica Debutanta irra's Avatar
    Membru inregistrat la
    26.10.2007
    Postari in forum
    810
    Din experienta personala nu-ti pot da sfaturi, dar sunt si eu interesanta, fiindca avem de gand sa adoptam si noi la un moment dat. Ceva ce noi avem de gand sa facem e sa sarbatorim ziua in care a fost adoptat copilul, pe langa ziua lui de nastere. Am auzit asta de la persoane care-au adoptat si era ceva ce-l facea pe copil sa se simta special- in sens pozitiv.

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari