Ultimele discutii din forum
  1. #1
    Floricica Nou Venita AITA's Avatar
    Membru inregistrat la
    20.01.2011
    Postari in forum
    11

    Implicarea familiei – comunicarea, la copilul cu autism

    Implicarea familiei – comunicarea

    Comunicarea si limbajul
    Care este rolul parintelui atunci cand copilul este implicat intr-un program de terapie ABA?
    In terapia ABA, din ce in ce mai populara in Romania, si cu rezultate din ce in ce mai bune, exista programe pentru o multitudine de probleme ale copilului cu autism.
    De la programele de comunicare si limbaj, socializare, cognitive, programe de joc, programe pentru imbunatatirea motricitatii, programe de autoservire, pana la cele referitoare la comportamentele de protest, deadecvate si modalitati eficiente de a intervene in astfel de cazuri.
    Care dintre aceste programe intra in responsabilitatea terapeutilor? Toate (intr-o masura mai mare sau mai mica).
    Care dintre aceste programe intra in responsabilitatea parintilor? Toate (la fel, intr-o masura mai mare sau mai mica).
    Nici un program de terapie nu poate fi eficient daca copilul nu-si exerseaza abilitatile dobandite in cadrul terapiei in familie, pe strada, la cumparaturi, in parc, la locul de joaca. Sunt unele programe insa care intra in in mod special in atributiile parintilor, parinti care vor trebui sa fie invatati sa stie cum sa le implementeze. Iar aceste programe sunt in mod special cele de:
    - autoservire: imbracat / incaltat, masa, toaleta, spalatul,
    - comunicarea si limbajul
    - socializare
    Comunicarea si limbajul
    Limbajul receptiv:
    Se refera la ceea ce copilul poate face, poate da, poate arata. Copilului trebuie sa i se ceara sa foloseasca ce a invatat la terapie, in instructiuni. Da-mi de jos x!, Pune la loc y! Arunca la gunoi! Pune rufele murdare in cos!, Da-mi masina / lingura/ creionul! Ia pantofii!
    Orice notiune sau obiect invatat trebuie sa fie introdus in diferite instructiuni si astfel sa fie generalizata folosirea lui. Orice instructiune este recomandat sa fie valorificata. Dupa ce copilul invata, de exemplu, pozitiile spatiale, familia trebuie sa-i ofere ocazia sa foloseasca aceste notiuni, si sa-l implice pe copil in diverse activitati, cerandu-i sa „puna pe carte” sau „sub masa”, sau „langa pat” diverse obiecte. Limbajul receptiv se refera la intelegerea limbajului, care trebuie permanent stimulat si imbunatatit.
    Limbajul expresiv:
    Este recomandat ca parintele sa-i solicite copilului sa foloseasca forma cea mai buna de exprimare pe care copilul o are, fie ca aceasta reprezinta limbaj verbal, PECS, semne, gesturi.
    ! Este de folos ca parintii sa aiba o lista a cuvintelor pe care copilul le-a invatat in terapie sau spontan si sa construiasca ocazii in care copilul sa le foloseasca.
    - Cand copilul invata la terapie sa ceara „suc” sau chiar „da suc”, acesta va trebui sa fie singurul mod acceptabil pentru a cere suc, si „aaaaaaa” sa nu mai fie acceptat, sau orice forma aproximativa.
    - Cand copilul poate vorbi in propozitii si fraze, asteptarile si cererile trebuie sa corespunda acestui nivel de dezvoltare.
    - Cand copilul a invatat, de exemplu, verbe si sa raspunda la intrebarea „Ce face x?” – este recomandat ca familia sa continue munca terapeutilor si sa-i ofere copilului prilejul de a raspunde la intrebari de acest gen.
    Daca copilul a invatat sa comunice cu PECS, oferiti-i ocazii sa o faca. Este grozav pentru copil sa poata da o imagine cu o banana si cei din jur sa inteleaga ca el vrea o banana. A nu folosi aceste imagini in timpul liber este ca si cum i-ati inchide gura copilului.
    O banda velcro si imaginilie pot sta in sufragerie sau in bucatarie, unde familia isi petrece cea mai mare parte a timpului, astfel incat copilul sa le poata folosi cand are nevoie de ceva.
    Cand ne referim la comunicare trebuie sa avem in vedere si contactul vizual cu persoana cu care comunicam, raspunsul la nume si distanta acceptabila intre cele 2 persoane. In momentul in care copilul raspunde la o intrebare sau pune o intrebare este necesar sa se realizeze si contact vizual cu partenerul de comunicare.

    Implicarea familiei – comunicarea

  2. #2
    Floricica Nou Venita AITA's Avatar
    Membru inregistrat la
    20.01.2011
    Postari in forum
    11
    Generalizarea


    Sau raspunsul la intrebarea: “Copilul meu a invatat sa arate rosu. De ce nu se trece mai departe?”
    Stokes and Baer (1977) defineau generalizarea comportamentelor astfel: aparitia unui comportament relevant in conditii diferite, non-training .
    Startegii si tactici care promoveaza generalizarea:
    Predarea intregii palete de raspunsuri si stimuli relevanti intr-o mare varietate de conditii – una dintre marile greseli pe care terapeutii o fac, este aceea ca predau un stimul semnificativ si apoi se asteapta ca elevul sa generalizeze plecand de la acel unic exemplu.
    Comportamentele cele mai importante in viata elevului trebie sa fie demonstrate in diferite moduri intr-o varietate mare de conditii.
    - Predarea stimulilor intr-un numar suficient de exemple: (invatatul cititului – invatarea citirii unui numar cat mai mare de cuvinte, de diferite forme, fonturi, culori, dimensiuni, in diferite carti, caiete, reviste, pe laptopuri, indicatoare, reclame etc)
    Ca regula generala: cu cat mai multe exemple de stimuli foloseste profesorul, cu atat este mai probabil ca elevul sa raspunda corect in situatii noi, neinvatate anterior in terapie.
    - Predarea raspunsurilor intr-un numar suficient de exemple. (invatarea elevului sa raspunda la intrebarea sociala “ce faci?” – in diferite forme, cu actiunea din momentul respective: stau, mananc, ma joc cu…, fac pipi, ma imbrac, desenez, sar pe trambulina, ma uit pe fereastra )
    Ca regula generala: cu cat mai multe exemple foloseste profesorul, cu atat este mai probabil ca elevul sa raspunda corect in situatii noi, neinvatate anterior in terapie.
    - General case analysis – este o metoda sistematica de selectare a exemplelor predate care sa reprezinte intraga paleta a variatiilor stimulilor si raspunsurilor necesare pentru generalizare.
    ex: tonomatele de pe strada, care au diferite butoane, in diferite pozitii, cu diferite indicatii si ne dau diferite lucruri, contra unor diferite sume de bani – oricare ar fi tonomatul, elevul sa stie sa urmareasca indicatiile si sa-si procure ce are nevoie.
    - Program common stimuli – se refera la includerea unor trasaturi tipice ale cadrului generalizarii in cadrul instructional. Se foloseste des in multe domenii de catre antrenori, profesori de muzica, profesori de teatru – unde profesorii includ in situatia de invatare diverse semne, sunete, materiale, manechine sau papusi, pentru a imita “lumea reala”.
    Aceasta tehnica a fost folosita si descrisa si de catre Van den Pol si colegii sai (1981) pentru a invata 3 copii cu dizabilitati cum sa ceara la fast food mancarea si cum sa manance frumos. Ei au folosit obiecte si poze de la Mc si au simulat un restaurant in clasa lor, care arata cat se poate de real.
    - Teach loosely : se refera la varierea random a aspectelor non-critice ale cadrului instructional in sesiunile de invatare, avand un mare avantaj:
    - reduce probabilitatea ca un singur stimul sau un grup mic de stimuli non-critici sa exercite control exclusiv asupra unui target behavior.
    Baer (1999) descrie o serie de recomandari pentru ca aceasta tehnica sa fie cat mai eficienta:
    • Sa se foloseasca cel putin 2 terapeuti, recomandabil mai multi;
    • Invatarea sa se faca in 2, 3 locuri diferite;
    • Predarea sa se faca din pozitii diferie;
    • Sa se foloseasca un ton si un volum variat al vocii;
    • Sa se varieze cuvintele (instructiunile) oferite;
    • Stimuli sa fie prezentati din unghiuri diferite, cu o mana sau cu cealalta in ordine sau in “dezordine”;
    • Sa existe unele persoane prezente uneori, ca si distractori;
    • Sa se varieze recompensele;
    • Invatarea sa se faca uneori in conditii de zgomot, galagie;
    • In orice locatie, din cand in cand sa se schimbe pozitia meselor, a mobilierului in general, a decoratiunilor;
    • Sa se varieze timpul din zi in care se face invatarea si generalizarea;
    • Si mai ales – sa se faca toate aceaste schimbari cat de putin previzibil cu putiinta! J
    - Program indiscriminable contingencies: este o tehnica specifica de generalizare in care elevul nu poate sa stie inainte daca un raspuns va fi recompensat sau nu. Recompensa este contingent cu o parte dintre raspunsuri, dar nu cu toate, iar elevul nu poate sa prevada care raspuns va fi recompensat. Principalul motiv pentru care se foloseste aceasta tehnica in generalizare este acela de a-l determina pe elev sa raspunda pentru cat mai mult timp, si cat mai des, astfel incat comportamentul tinta sa poata fi exersat in conditii cat mai naturale cu recompense oferite de mediu.
    - Train to generalize: instruirea elevilor sa generalizeze. Cea mai simpla si mai putin costisitoare tactica de promovare a generalizarii este aceea de a le spune elevilor ce este geralizarea si apoi a le cere sa generalizeze.
    ex. Li se explica copiilor ca au nevoie de pahare cu apa pentru pictura, si sunt invatati sa caute pahare in orice clasa unde merg sa picteze. Apoi li se cere sa mearga si sa picteze in alta clasa, unde vor trebui sa-si gaseasca singuri paharele.


    Generalizarea Analiza Comportamentala Aplicata

  3. #3
    Floricica Nou Venita AITA's Avatar
    Membru inregistrat la
    20.01.2011
    Postari in forum
    11
    Diferente intre copiii cu autism


    Un copil cu autism poate avea deprinderi de autonomie personala foarte bine formate, nivel cognitiv conform varstei, dar sa nu raspunda la nume, poate prezenta intarziere in dezvoltarea limbajului, contact vizual slab sau inexistent, dezinteres pentru persoanele din jur, rezistenta mare la schimbare, si poate sa se opuna la realizarea oricarei sarcini ceruta de catre un adult manifestand protest vehement la incercarea de introducere in orice fel de activitate/interactiune.
    Un alt copil poate intampina dificultati majore in mentinerea atentiei in actinitate, lipsa contactului vizual, probleme de autonomie personala, dificultati in intelegerea limbajului receptiv si expresiv, dificultati in exprimarea verbala dar sa fie interesat de persoanele din jur si de interactiunea cu aceste persoane.
    Autismul se insoteste adesea de deficit intelectual, ultimile cercetari in domeniu arata ca mare parte dintre copiii autisti au un coeficient de inteligenta sub 60, si doar 9% au coeficientul de inteligenta peste 85. La testele de inteligenta, cel mai adesea obtin scoruri ridicate la la probele de performanta si cele mai slabe scoruri le obtin la rezolvarea itemilor ce necesita aptitudini verbale sau sociale. La copilul cu deficienta mentala se constata dificultati de intelegere a limbajului receptiv dar si dificultati de discriminare intre comenzi, obiecte, actiuni.
    Deficitul de atentie poate aparea pentru ca aria de interese a copiilor cu autism este restransa si uneori mult diferita de cea considerata adecvata. Deficitul de atentie se traduce si in faptul ca nesesizand criterul cerut in rezolvarea unei sarcini apare esecul. Nu este atent la detaliile cerute si rezolva sarcinile dupa propriile criterii. “Nu este atent, dar stie” este ceea ce spun terapeutii si parintii. Copilul demonstreaza ca stie sa raspunda la anumite cerinte in conditiile unei motivari puternice. Indata ce i se prezinta recompensa preferata rezolva sarcina pentru a primi premiul dorit.
    Tulburarile de limbaj se constata la apoape toti copiii cu autism, si se refera la limbajul verbal, la gesturi, sau la pointing.Copiii autisti nu dezvolta in mod spontan modalitati non-verbale pentru a exprima cererea, refuzul, sentimente etc. Ecolalia este foarte frecvent intalnita, fiind uneori singura forma de limbaj verbal la care copilul autist poate ajunge. Ecolalia poate avea sau nu functie de comunicare si poate fi imediata sau intarziata.


    Diferente intre copiii cu autism

load
Sunt de acord

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politicii de Cookie | Setari